Poezia sacră a Simplei Treimi
Pâinea cea de toate zilele – expoziție de pictură Andreea Brătucu
Emoție, bucurie, taină, lumină, căldură, simbol și promisiune, șapte cuvinte care ar trebui să rezume spartan bogăția răsfrântă, dăruită gălățenilor în ziua de 14 decembrie 2022, la Muzeul de Artă Vizuală Galați, de către Andreea Brătucu, „Mămuca” unor pâinișoare-calde, exponatele plastice, totuși, ale unei expoziții vernisate prin intervențiile directorului Muzeului, Dan Basarab Nanu, și a curatorului expoziției, actrița și artista plastică Liliana Tofan.
Vernisajul expoziției “Pâinea cea de toate zilele”
Desigur, nu au fost doar „pâini” (de suflet), pâinișoare, făinet cu dichis, sare, amfore (ulcele vom fi cu toții, cântă spiritul lui Omar Khayyam!), joc de culori, optimism, cuvinte alese cu grijă, prietenie: a fost agape, comuniune, înfrățire a spiritelor, esențializare cu zâmbete de îngeri!
A fost începutul unei povești despre grânarul inimii omenești, poveste izbucnită din convingerea, dacă nu chiar revelația, că pâinea este cel mai cuprinzător simbol al Omului, de la naștere (nimic mai răvășitor decât pâinea îmbrăcată în scutece! Poate doar răvășirea „sângelui lui Hristos”!) până la viața de apoi (lucrarea „Infinit”, cu o pâine crestată „întru cruce” fiind aleasă pentru afiș!), eternitatea promisă, împreună cu sentimentul sacrului!
Începutul (Inception!), deoarece Andreea Brătucu, un coltuc de pâine dumnezeiască, a promis că „toată viața” va mai reprezenta cuptoare, pite, pâini frânte, decăzute, poate și mucegăite, ulcioare, vase din lut („Simpla Treime” este un fel de simbol al candorii și uimirii în fața… simplității Sfintei Treimi, jocul de cuvinte sugerând faptul că Poezia nu este numai a cuvintelor, ci și a imaginilor!), turnuri Babel din felii de pâine ori, cine știe, lipii și alte produse de panificație, turnul Babel propus fiind de o autenticitate ideatică aproape cutremurătoare (doar un cutremur trebuie să fi sfârșit orice turn, dacă nu vreo expresie a răutății omenești sau nu numai!), Liliana Tofan subliniind tocmai această autenticitate, un maestru ca Horia Bernea, asumat, putând fi „bănuit” doar de afinități elective…
Smochinul roditor care este Andreea Brătucu (nu întâmplător sunt fructe de smochin în unele picturi, chiar dacă una este „Căderea”) este atent și la urgențele zilei (Pandemia, războiul, schimbările climatice, cei 30 de arginți veșnici), dar, ideatic, atrage atenția că totul poate fi atât de simplu, firesc, ca un colț de pâine îmblânzit, deoarece, dintr-o carte abia visată, știu că și pâinea se poate sălbătici, veste rea, dar, veste bună, poate și îmblânzită, ca vulpea Micului prinț!
*
Din postările Lilianei Tofan mai aflăm:
Lucrările Andreei Brătucu (absolventă în 2016 a Universității de Arte București, la clasa profesor Ion Anghel) s-au evidențiat în expoziții de grup și personale precum „Martori și mărturii: Holocaustul evreilor din România „– Biblioteca Națională București 2013; „First Step” – Galeria UNA 2014; „Noii îngeri ai dreptății – Go art project”, Academia de Studii Economice București 2015; expoziție Centrul Artelor Vizuale 2016; „Voglia d’Italia ediția a V-a „– Institutul Cultural Italian din București 2016; „Azulejo” expoziție itinerantă, Muzeul de Arte Decorative Viana do Castello și Institutul Cultural Român din Lisabona 2017; „Eclectica”, Opera Națională București, expoziție personală .
Evenimentul aduce în atenția publicului o pictură cu temă și caracter simbolic, construcție a unei identități artistice asumate, parte a unui proiect deschis pe care artista îl pune pe simezele muzeului sub forma a șaisprezece lucrări pânze și patru obiecte-studiu experiment, generic prezentate p â i ni , obiecte compuse în spațiul expozițional într-un mod semi-interactiv.
Andreea Brătucu deține darul de a sintetiza realitatea, de a o decoji de zgomot și de ornamente, pentru a ajunge la miezul ideii, topind detaliul insignifiant și conturând în tonuri calde o imagine de o simplitate studiată, o pictură deopotrivă puternică și delicată, coborâtă direct din sanctuarul de pensule, un adevărat discurs în estetică plastică.
Pânzele dezvăluie publicului o lume tăcută, în care personajele , vase de lut și pâini, un cuptor, un scaun, sunt obiecte desăvârșite ce compun metafora vieții, hrana materie devine hrana spiritului, în pensulație vibrantă de tonuri argiloase, compoziții rafinate și un desen adânc studiat, de o simplitate complexă.
Andreea Brătucu:
„Cum a apărut, ce a fost înainte, pentru ce a apărut, cum se derulează și cum se stinge. Pâinea este simbolul cel mai limpede al vieții. Asemenea ei dospim, ne desăvârșim într-o formă dătătoare de viață.”
Expoziția este deschisă publicului în intervalul 14.12.2022 – 08.01.2023, în timpul programului obișnuit de vizitare: miercuri- duminică, în intervalul 09.00 – 17.00, la sediul Muzeului de Artă Vizuală din strada Tecuci nr.3 Galați.
