„Nick și Tesla în laboratorul de înaltă tensiune (un roman cu electromagneți, alarme pentru hoți și alte dispozitive pe care le puteți construi și voi)” – „Science Bob” Pflugfelder și Steve Hockensmith

Foto arhiva personală Nona Rapotan

Un excelent roman de aventuri pe gustul oricărui copil cu vârsta de peste 9 ani. Cam așa ar suna prezentarea pe scurt a acestui proaspăt apărut volum din colecția „Nemi” a editurii Nemira. Și chiar este pe gustul celor mici, n-are cum să nu placă, din moment ce cartea este scrisă de un profesor de științe care lucrează zi de zi cu copii și căruia îi plac la nebunie experimentele, de aici și porecla „Science Bob”, vă dați seama că așa îi spun toți copiii cu care interacționează? El predă în Newton, Massachusetts; eu am vizitat în 2008 mai multe școli din Worcester, același stat. Tot ce pot să vă spun e că orice profesor de oriunde și-ar dori să lucreze în asemenea medii educaționale și să interacționeze cu mințile deschise ale unor copii gata să cunoască tot ceea ce îi înconjoară prin intermediul experimentului. Cu atât mai mult pentru mine tot ce am citit în această carte are credibilitate, adică aplicabilitate practică.

Foto arhiva personală Nona Rapotan

Nick și Tesla, personajele centrale ale cărții, alături de unchiul lor, un mic Newt(on), caută să dezlege o enigmă fără niciun miez științific – de ce stă o fată apropiată de vârsta lor închisă într-o casă părăsită, dar bine păzită de doi câini foarte răi și stăpânii lor – cu ajutorul experimentelor lor științifice și cu mințile lor briliante. Este seducător ritmul cu care se derulează acțiunea, felul cum cei doi gemeni reușesc să antreneze și copiii cartierului în care ei sunt nou-veniți, felul cum reușesc să îmbunătățească modul de viață al unchiului lor și relația acestuia cu vecinii. Cartea are aplicațiile experimentale explicate pe îndelete, de la ce resurse sunt necesare și până la succesiunea pașilor, inclusiv cu desene pe înțelesul celor mici; nota bene – ilustratorul volumului merită distincții speciale pentru felul cum a reușit să între în mintea unui copil. Parcurgând paginile respective mi-am adus aminte că pe vremea când eu eram copil, parte dintre vecinii de bloc erau înscriși la cercurile aplicativ-științifice de la Palatul Pionerilor (cum se numea pe atunci) și ne înnebuneau cu demonstrațiile lor din fața blocului; mă întreb astăzi cum o mai fi, din moment ce profesorii de fizică care predau la liceu se văd nevoiți să meargă aproape exclusiv pe experimente virtuale (din lipsă de resurse, inclusiv din lipsă de spațiu!!). Și atunci, cum să mai dezvolți copilului inteligența naturistă și capacitatea lui de adaptare la nou?

„- Nouă ne trebuie ceva invizibil ca să urmărim camioneta, zise Nick.

– Da, dar dacă e invizibil, noi cum vedem?

Nick își drese glasul.

Când Tesla se întoarse spre el, văzu că acesta ținea în mână o găleată plină cu markere portocalii aruncate la gunoi. Părea că partea de jos a markerelor fusese tăiată, probabil pentru ca Unchiul Newt să poată scoate tușul și să-l folosească la hainele lui pulverizate.

– Ți-aduci aminte de bostanii ăia mișto pe care i-ai făcut mami de Halloween? zise el. Cei care păreau că strălucesc într-o anumită lumină?

Tesla Zâmbi șmecherește.

– Ipoteză: ești un geniu.

– Sunt de acord, zise Nick.”

Un alt mare, dar mare merit al acestei cărți este că va apropria părinții de copii. Adulții se vor trezi antrenați în realizarea dispozitivelor și micilor experimente, comunicarea dintre generații va cunoaște și ea îmbunătățiri, spiritul ludic al celor mici și mari, deopotrivă, va fi stimulat peste măsură. Și toate acestea într-o epocă a gadget-urilor, a tabletelor și smartphone-urilor. Căutați repede, repede „Nick și Tesla în laboratorul de înaltă tensiune (un roman cu electromagneți, alarme pentru hoți și alte dispozitive pe care le puteți construi și voi)” și profitați de vacanță!

Editura: Nemira