Moș Nichifor este mai mult decât o referință pentru construcțiile de personaje care intră în categoria pungașilor. Da, acesta este primul sinonim pentru coțcar, abia după aceea vin celelalte: șarlatan, persoană necinstită, potlogar, escroc etc. De altfel, m-am întrebat încă de când am văzut anunțul cu premiera câți dintre contemporani mai folosesc acest cuvânt în mod curent și câți dintre acești mult prea puțini îi mai știu sensul originar. Dacă mai corelăm cele spuse cu accentul pus de trioul (cei doi actori și regizorul) spectacolului de la ACT pe dimensiunea erotică a textului scris de Ion Creangă, lucrurile încep să devină cu adevărat complicate. Moș Nichifor întruchipat de Marcel Iureș nu e un pungaș, ci un om căruia îi place viața și care nu vrea cu niciun chip să-și accepte vârsta.
Credit foto: Alex Iureș
Moș Nicihifor Coțcariul nu este singurul text scris de Creangă cu dimensiune erotică evidentă. Dar spre deosebire de celebra Poveste a Poveștilor, în care limbajul este la limita dintre obscen și colocvial, în povestea despre care facem vorbire aici avem de-a face cu un personaj pe care Creangă ni-l înfățișează ca pe cel mai bun tovarăș de drum. Iar Marcel Iureș și-a asumat în totalitate această interpretare. N-a blufat prea mult cu regionalismele, căci, nu-i așa, harabagii trebuie să se facă înțeleși de către toți oamenii. După cum n-a fost nici măcar o clipă indecent în atitudine sau în limbaj, ceea ce presupune un foarte fin baleiaj între sugestibilitatea limbajului și permisivitatea gestuală. Apropierea de Malca nu se face dintr-o clipită, ci treptat, delicatețea și nevoia de a proteja candoarea și tinerețea ei fiind omniprezente. După cum și sfioșenia acesteia trebuia să rămână la loc de cinste, că doar o ducea la viitorul ei soț. Cu alte cuvinte, Moș Nichifor și-a luat partea de plăcere, dar fără să strivească, fără să pervetească.
Credit foto: Alex Iureș
Marcel Iureș și Ruxandra Maniu construiesc un parteneriat (nu e neapărat cel mai potrivit cuvânt pentru ceea ce se întâmplă între ei, dar se potrivește foarte bine cu statutul lor civil – el e un om care-și face meseria, iar ea e cineva care are nevoie de serviciile lui) sub ochii spectactorilor, ajung să fie împreună fără a sacrifica prea mult din bunele obiceiuri ale epocii. Ea e evreică, el e moldovean. Ea e tânără, necoaptă chiar, el e un om ajuns în pragul senectuții. Ea este dornică să afle ce este viața, dar nu prea-și găsește curajul; el e trecut prin multe, dar încă mai are poftă de viață. Iureș este de un firesc cuceritor, pur și simplu te atrage în poveste și te ține acolo, în ciuda faptului că din punct de vedere regizoral montarea nu este foarte ofertantă. Mijloace scenice minimale, în afară de un fond sonor foarte puțin prezent și lumini nu prea mai există nimic care să ajute spectacolul să crească. Și aici e unul din principalele riscuri (asumat și trecut cu brio) căruia cei doi trebuie să facă față: mai bine de jumătate din spectacol e narare! Un minut dacă Marcel Iureș ieșea din rol se ducea totul pe apa sâmbetei. La fel și în cazul ei: dacă Malca s-ar fi dezis peste noapte de sfioșenie, pudicitate și tot restul, atunci nimic n-ar mai fi fost cum trebuie. Din acest punct de vedere, Moș Nichifor este un regal actoricesc! Da, dacă vreți să vedeți un Marcel Iureș impecabil și o Ruxandră Maniu care-și asumă tinerețea și o transformă într-o veritabilă calitate actoricească, atunci va trebui să mergeți la Teatrul ACT.
Credit foto: Alex Iureș
Am plecat de la Moș Nichifor cu o stare de bine, pentru că mi-am dat seama că încă mai avem nevoie de delicatețe și de alte câteva calități pe care le credeam pierdute. Și e bine că, din acest punct de vedere, cei trei au căzut de comun acord și au construit împreună un spectacol care atinge spectactorii. E genul acela de spectacol care te forțează să-ți aduci aminte că uneori mergem la teatru doar pentru că acolo ne (re)găsim liniștea interioară. Tinerilor, în mod special, le doresc să intre la ACT să-i vadă pe cei doi, chiar pot să vadă că se poate fi fără grosolănie și limbaj argotic. Maturilor le spun doar atât: un Iureș în mare formă și care se desfată și răsfață publicul.
Moș Nichifor – Teatrul ACT
după Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creangă
Distribuţie:
Marcel Iureș și Ruxandra Maniu
Regizor:
Alexandru Dabija
Credit foto: Alex Iureș
