Primul volum al editurii Hecate, Trupuri subversive: o istorie secretă a femeilor și tatuajelor, de Margot Mifflin, va putea fi găsit în curând în librării. În traducerea Ana-Mariei Datcu, albumul se găsește deocamdată doar la librăria Hecate din București.
Editura Hecate, un nou hub al respectului pentru diferențe, al gândirii critice și al schimbării, își prezintă primul volum, albumul fotografic Trupuri subversive, realizat de Margot Mifflin, prima istorie a artei tatuajului feminin occidental. Cartea, apărută inițial în 1997, este editată de Hecate într-o versiune revizuită și adăugită, care include 50 de imagini noi.
„În această lucrare provocatoare plină de personaje feminine interesante din istoria tatuajului, Margot Mifflin pledează pentru ideea că femeia tatuată este o emblemă pentru exprimarea feminităţii. Femeia care îşi face un tatuaj este opusul celei care îşi face operaţii estetice: una îşi imprimă în piele propria identitate autodefinită, cealaltă îşi sterge toate mărcile sinelui supunându‐se unei identităţi definite comercial.” – Susan Faludi, autoarea cărţii Backlash: The Undeclared War Against American Women
Construit ca o incursiune fascinantă într-o subcultură ce își are originile în secolul al XIX-lea, volumul gravitează atât în jurul femeilor tatuate, cât și al artistelor tatuatoare, și cuprinde repere istorice inedite și un capitol care analizează tatuajul feminin în contemporaneitate și influența reality show-urilor asupra culturii tatuajului. De asemenea, valoarea psihologică și terapeutică a tatuajelor în situații traumatizante este și ea urmărită cu atenție.
„Prin poveşti copleşitoare şi analize inteligente, Margot Mifflin ne arată dedesubturile artei tatuajului. Este o relatare de neuitat despre o dimensiune de neuitat a istoriei culturale.” – Barbara Kruger, artistă
Printre fenomenele documentate de Trupuri subversive se numără:
- Carnavalurile secolului al XIX-lea, în care femeile tatuate atrăgeau vizitatori pretinzând că au fost răpite de extratereștri și tatuate cu forța.
- Epoca victoriană, când femeile purtau tatuaje ca parte a vestimentației personalizate – printre ele se număra și mama lui Winston Churchill, care purta un șarpe tatuat pe încheietura mâinii.
- Maud Wagner, prima artistă tatuatoare, de la începutul secolului XX.
- Creșterea popularității tatuajelor și a chirurgiei estetice în anii 1980, când artistele tatuatoare au căpătat și rolul de psihoterapeute pentru o națiune afectată de anxietăți.
- Povestea supraviețuitoarelor cancerului la sân care, începând cu anii 1990, au ales tatuajele pentru a-și acoperi cicatricile lăsate de operațiile de masectomie.
Despre autoare
Margot Mifflin este autoare și jurnalistă; a scris pentru The New York Times, ARTNews, Entertainment Weekly, The Believer și Salon.com. Este profesor asociat la English Department din cadrul Lehman College, City University of New York (CUNY), și conduce programul de Arte și Cultură la Graduate School of Journalism din cadrul CUNY, unde și predă. Cartea ei The Blue Tattoo: The Life of Olive Oatman (University of Nebraska Press) a fost publicată în 2009.
„Margot Mifflin evită părtinirea şi aprofundează perspectiva asupra acestei arte complexe, aşa cum se manifestă ea în rândul femeilor. Cartea ei reprezintă o lectură fundamentală pentru oricine este interesat de acest subiect.” – Ed Hardy, cunoscutul artist şi istoric al artei tatuajului
Sursa foto: vimeo.com
