Lecturi paralele

După ani de zile în care am citit necontenit, carte după carte, alegând instinctiv următoarea lectură, iată-mă în fața unui blocaj. Citesc și acum, zilnic, poate ceva mai puțin decât în vremurile în care timpul era mai îngăduitor cu mine, însă nu mă pot lipi de o carte anume. Așa se face că lângă patul meu se odihnesc trei cărți începute, pe alte două le port în geantă, iar o alta stă deschisă în Kindle. Am citit câte puțin din fiecare, nu simt nevoia de a le abandona şi pur și simplu mă plimb între ele, nehotărâtă să merg cu vreuna până la capăt fără a trage cu ochiul la celelalte. Fiecare are ceva special, sunt diferite în ceea ce privește stilul și temele pe care le abordează. Spre exemplu, fraza care deschide “Anna Karenina” m-a determinat, într-o seară a deziluziilor, să caut primul volum – o ediție veche, dar bine păstrată -, aflat pe unul dintre rafturile cu cărți culese din anticariate.

Nu mă simțeam în stare să mă angajez într-o lectură îndelungată, astfel că a doua zi am ales o altă carte, pe care am considerat-o ceva mai ușor de străbătut. Mai precis, un volum de povestiri ale scriitorului ceh Jan Neruda, “Povestiri din Mala Strana”, pe care l-am cumpărat în urmă cu câteva luni de la Bookfest. Am citit câteva zeci de pagini, pătrunzând în atmosfera insalubră de secol XIX, cu clădirile umede, împărțite de proprietar, chiriași și subchiriaşi, cu obiecte și haine demodate astăzi, cu obiceiuri și mentalități desuete. Scriitura are savoare, chiar și oarece tensiune, în pofida întâmplărilor mai degrabă banale pe care le cuprind paginile citite de mine. Eram decisă să citesc cartea până la capăt, însă între timp mi s-a făcut poftă de puțină istorie, astfel că am parcurs cu privirea volumele din această categorie și am ales unul subțire purtând semnătura lui Neagu Djuvara – “O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”. Când am amintit de semnătură, nu mă refeream doar la numele istoricului tipărit pe copertă. Cartea are o dedicație semnată de Neagu Djuvara pentru o domnișoară sau doamnă numită, întâmplător, tot Andreea, care, dintr-un motiv știut numai de ea, a lăsat-o într-o bună zi la un anticariat. De acolo a ajuns la mine.

În tot acest timp, am citit și în engleză, pe Kindle, câte puțin din “The glass castle”, de Jeannette Walls. Cartea se găsește tradusă în limba română și pot spune că merită citită chiar dacă eu nu am terminat-o încă. Povestea este reală și inedită, atmosfera sa mă bântuie și, totodată, mă inspiră, îmi dă sentimentul unei libertăți pe care o poți atinge dacă te înarmezi cu îndrăzneală. Sunt curioasă cum se sfârșește această experiență neobișnuită și care sunt concluziile pe care le voi trage atunci, pentru că momentan stilul de viață despre care povestește autoarea mi se pare ispititor.

În geanta mea se află de câteva zile două cărți. Una dintre ele am început să o citesc în format electronic, pe tabletă, însă nu reușeam să înaintez, căci ecranul tabletei nu oferă aceleași senzații precum cel al Kindle-ului, însă prezintă tentații ce te îndepărtează de lectură. Am parcurs totuși cincizeci de pagini până ce am primit varianta tipărită a cărții, chiar de la autoare. “Prostituata” de Alma Jane Sîrbu, este mai degrabă un roman de relaxare, o lectură captivantă, fără pretenții, în care nu mă aștept să descopăr idei înalte, ci întâmplări interesante. Pe hârtie îl citesc cu mai multă ușurință şi mi se pare potrivit pentru momentele în care nu mă pot concentra la ceva mai complex.

Cealaltă carte din geanta mea este una foarte importantă. Recitesc cu deosebită plăcere, pe îndelete, cu creionul în mână – “Adam și Eva”, de Liviu Rebreanu. Sunt surprinsă să descopăr că, după 16 ani, frazele ce m-au răscolit profund mi se par la fel de tulburătoare, oglindindu-mi fidel trăirile. Practic, la momentul primei lecturi, am găsit descrise în carte senzații pe care le aveam și nu găseam cuvinte pentru a le exprima. M-a marcat foarte mult acest roman și îl recitesc astăzi însuflețită de același spirit idealist, visător, desprins de realitățile meschine. De aceea nici nu mă grăbesc să termin, din când în când revin pentru două-trei pagini sau doar câteva fraze.

Astfel plutesc printre aceste cărți așa cum nu mi s-a mai întâmplat. E adevărat că, de multe ori, când cumpăram mai multe cărți în aceeași zi, îmi doream să le citesc pe toate deodată, neștiind pe care să o aleg. De data aceasta, însă, nu noutatea este factorul cheie, ci o stare pe care nu mi-o pot încă explica. Închei cu speranța că voi ieşi curând din impas, pentru că fiecare dintre cărțile ce îmi țin acum companie merită citite și discutate mai amplu, și cu un citat drag mie din “Adam și Eva”.

“Bărbatul și femeia se caută în vălmăşagul imens al vieții omenești. Un bărbat din milioanele de bărbați dorește pe o singură femeie, din milioanele de femei. Unul singur și una singură! Adam și Eva! Căutarea reciprocă, inconștientă și irezistibilă, e însuși rostul vieții omului.” (pag.15)