Mahler, Goetzel, Roxana Constantinescu și Orchestra Națională Radio – o închidere de stagiune memorabilă

După primele minute, mi-am dat seama că va fi o seară memorabilă. Sasha Goetzel a fost invitat să dirijeze Orchestra Națională Radio (în opinia mea, cea mai bună orchestră din România la ora actuală) și împreună să realizeze închiderea stagiunii 2022-2023. Îmbrăcat în frac, asortat perfect cu albul cămășii elegante, ale cărei manșete se iveau regulamentar de sub mânecile hainei, Sasha Goetzel m-a trimis cu gândul la Omul Păianjen; mâinile fluturând în aer și picioarele subțiri surprinzător de puternice îl transformau într-un mic vrăjitor. Și chiar a făcut vrăji Goetzel cu bagheta lui: a imprimat forță orchestrei în primul moment (și cel mai lung) al simfoniei, a transformat orchestra într-o sursă de suavitate și romantism în momentele de final, a lăsat celor două coruri loc să se afirme și să-și confirme valorile, iar pe Roxana Constantinescu (solista serii) a pus-o într-o lumină foarte specială.

Simfonia Nr. 3 de Gustav Mahler este nu doar cea mai lungă simfonie dintre cele scrise până acum, dar și una dintre cele mai bune scrise vreodată. În timp ce ascultam prima parte și recunoaștem elementele de basm – asta înseamnă că instrumentiștii au studiat temelnic partitura, dar și dirijorul a știut să pună în valoare contribuția fiecărei partide, astfel încât publicul să nu rămână încurcat în desișul pădurii sau să-i piardă urma lui Pan cine știe pe ce cărare. Interesant pentru mine a fost că la final am întrebat-o pe fiica mea dacă a recunoscut elementele de basm și ea mi-a spus că ei i-a sunat mai degrabă a război, moment în care mi-am dat seama cât de aproape sunt de adevăr copiii. Ea are zece ani și habar n-am cât de multe știe despre Pan și puterile cu care este învestită această zeitate, cert este că a intuit decodat perfect mesajul muzical, ceea ce nu s-ar fi întâmplat dacă Sasha Goetzel n-ar fi construit fiecare moment cu foarte mare atenție. Un prim moment al serii cântat în forță de o orchestră matură, care a sunat impecabil. Mi-a plăcut să-i observ pe instrumentiști și am observat cu mare plăcere absența resemnării; ascultau cu atenție evoluțiile colegilor, urmăreau indicațiile dirijorului, se bucurau de muzică. Au fost peste 120 de oameni în scenă ieri seară și chiar dacă nu mai era loc pentru niciun scaun în plus la final, niciun moment de indisciplină, ceea ce e rarisim pe scenele românești. Niciun scaun mutat de la locul lui, niciun instrumentist deranjat de membrii celor două coruri, niciun copil neatent sau care să se miște necontrolat în timpul ultimei părți. De unde deduc că a funcționat perfect combinația Orchestra Națională Radio – Sasha Goetzel – Roxana Constantinescu.

imagini de la repetiții – credit foto Roxana Constantinescu

Cele șase momente ale serii au fost: Pan se trezește, vara se apropie; Ce îmi spun florile din luncă; Ce îmi spun animalele din pădure; Ce îmi spune omul; Ce îmi spun îngerii; Ce îmi spune dragostea. Da, Sasha Goetzel a optat pentru cea mai lungă variantă interpretativă a simfoniei și mi-aduc aminte că în timp ce ne îndreptam spre Sala Radio am auzit următoarea remarcă: „E greu tare în seara asta; 113 minute fără pauză, tu-ți dai seama ce va fi?”. Când s-a auzit ultima notă a serii, m-am uitat la ceas și mi-am dat seama că aveau dreptate vecinii (se vedea clar că locuiau pe străzile din zona străzii H Berthelot), a durat mult, a fost greu, dar și peste măsură de frumos. Mi-au plăcut în aceeași măsură toată momentele, dar ultimele trei au pus într-o lumină foarte specială atât orchestra, cât și cele două coruri. Mi-a fost dor să o aud live pe Roxana Constantinescu și m-am bucurat mult să o văd în formă, foarte elegantă și rafinată în fiece mișcare, atentă la indicațiile dirijorului și savurând fiecare notă din ultima parte a simfoniei.

imagini de la repetiții – credit foto Roxana Constantinescu

Rămân în memorie cu un reper muzical, ceea ce nu e puțin lucru deloc. Mulți ani repertoriul romantic nu era pe lista alegerilor personale, din varii motive. Ce au creat ieri seară pe scena Sălii Radio Orchestra Națională Radio și Sasha Goetzel e de reținut ca termen de comparație. Așa trebuie să se audă muzica lui Mahler. M-am bucurat mult pentru că am putut să ajung și pentru că am uitat, efectiv, preț de două ore, de caniculă și multe alte griji cotidiene. Urmează Festivalul Internațional George Enescu, unde Orchestra Națională Radio are câteva apariții, dacă nu v-ați luat bilete încercați să ascultați online concertele acesteia, nu veți regreta niciun moment.