„Din acest punct de vedere, cei doi suverani, Ferdinand și M/aria, s-au plasat de aceeași parte a baricadei din punct de vedere principial. I-au opus unul altuia strategia, perspectiva, viziunea generală asupra mijloacelor necesare atingerii acestui obiectiv, statul național român în forma sa maximă. Regina a preferat mijloacele eroice, acțiunea, jertfa, în primul rând de sine și apoi a celorlalți, atacul la baionetă, acțiunea directă, fie ea diplomatică sau militară. Regele a ales pertractările, acceptarea după intrarea în război a țării a tuturor părerilor pentru a evita sarcina grea a opțiunii și a alegerii, ezitarea, compromisul. Dincolo de erorile care au apărut pe parcurs din partea amândurora, credem că principala cauză a destrămării raporturilor la nivelul cuplului regal s-a exprimat prin inversarea rolurilor de gen, așa cum societatea epocii le-a construit sau, mai bine spus, cum ar fi trebuit, conform așteptărilor generale, ca cei doi să și le însușească.”
(Alin Ciupală, Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial, Editura Polirom 2017)
