Un secol de mari evenimente într-o singură carte

Nu, nu vă speriați! Nu e o enciclopedie clasică, nu e nici dicționar și nici nu arată ca o biblie de groasă. Pentru că Daniele Aristarco s-a gândit întâi la copil: ce-ar face el, copilul, dacă s-ar vedea în fața unui tom considerabil de greu și plin, e adevărat, de tot felul de fotografii, dar care nu-i spun mai nimic?

Întâmplări din secolul trecut. Marile evenimente ale veacului XX este o binevenită introducere în istoria mai mult decât recentă, dar o introducere serioasă, chiar dacă cititorii cărora se adresează autorul cu predilecție sunt copiii. Tocmai pentru că lor li se adresează, Aristarco și-a ales cu mare grijă și evenimentele și personalitățile. Nu s-a oprit la doar la un anumit domeniu, ci a avut grijă să aducă în discuție și un eveniment precum cel al descoperirii ADN-ului, după cum a avut grijă să pună în lumină personalități mai puțin cunoscute lumii, cum este a a arheologului care a descoperit picturile rupestre de la Lascaux.

«Într-o bună zi, totul s-a terminat.

Plini de entuziasm, James și Francis au dat jos lucrurile de pe birou și s-au așezat în genunchi. Au golit sertarele pe podea și cu ce au găsit acolo au început să construiască un turn.

Câțiva colegi, deranjați de zgomotul care venea din biroul lor, au venit să le atragă atenția. Văzându-i însă așa, în genunchi, cu mânecile de la cămașă suflecate și obrajii aprinși de entuziasm, s-au gândit că se jucau sau că o luaseră razna și le-au dat pace.

Folosind cârlige de lemn, sârmă și borcane de sticlă, au construit un turn care se înălța de la podea până aproape de tavan.

Era structura ADN-ului: o elice dublă, asemănătoare cu o scară în spirală.

Laturile erau alcătuite din grupuri de molecule identice de fosfat și zahararuri, iar „treptele” erau perechi de molecule diferite – bazele azotate.

S-au suit pe birou și au rămas acolo ca s-o privească de sus. Apoi au coborât și s-au oprit în pragul ușii, ca să-și admire încă o dată construcția.»

Interesant este modul cum a ales să prezinte evenimente cu adevărat tragice, care au schimbat iremediabil fața lumii: cele două mari războaie, Auschwitzul, sfârșitul războiului din Vietnam sau eliberarea lui Nelson Mandela.

„Foarte simplu: din cauza loteriei. E o loterie specială, căci toți cei născuți între 1944 și 1950 sunt obligați să participe. Apoi vine lucrul cel mai important: e singura loterie din lume unde nimeni nu-și dorește ca numărul lui să fie extras. Funcționează așa: președintele Statelor Unite are o cutie frumoasă, și când izbucnește războiul aleargă s-o scoată din cufărul cu jocuri. În acea cutie sunt 366 de bile din plastic, câte una pentru fiecare zi din an. Inclusiv pentru 29 februarie. În momentul acela, își cheamă amicii și încep să joace. Fiecărui număr extras îi corespunde o dată de naștere. Cine are ghinionul să fie născut în acea zi câștigă un bilet dus în Războiul din Vietnam.

(…)

Și totuși armata aceea improvizată ne ținea în șah de cincisprezece ani. Trei președinți, Kennedy, Johnson și Nixon, încercaseră să învingă această țară mică, extrem de săracă, de teamă că s-ar fi putut alia cu dușmanul rus sau chinez. Ajunseseră să trimită cinci sute de mii de soldați, deși pierderile printre ai noștri depășeau cincizeci de mii de oameni, însă vietnamezii, care aveau deja peste două sute cincizeci de mii de morți, nu se predau.”

Este extraordinar textul dedicat schimbului epistolar dintre două mari personalități ale secolului XX: Albert Enstein și Sigmund Freud. Într-un secol dominat de războaie și tot felul de conflicte, au existat și oameni care și-au pus întrebarea la ce bun toate aceste pierderi de sânge și morți și de unde nevoia aceasta de a perpetua tot felul de violențe. Și găsesc de-a dreptul binevenite și ilustrațiile Sarei Menetti, care însoțesc textele, pentru că îndulcesc mult din duritatea mesajului, facilitând astfel perceperea corectă a informației și dezbateri pertinente asupra efectelor diferitelor evenimente purtate între copii și adulți. Se pot iniția discuții despre relația dintre drepturile personale și rolul statului în apărarea acestora, despre egalitatea de șanse, despre cauzele violenței etc.

Toate acestea fiind spuse, cred că am reușit să vă conving să cumpărați cartea și să-i provocați pe cei mici să înceapă o cunoaștere mai profundă a ceea ce se cheamă istorie recentă. Căci multitudinea de evenimente pare să-i debusoleze și un parcurgerea unei cărți ca aceasta îi poate învăța să se orienteze în noianul de fapte, astfel încât să învețe să discearnă între bine și rău, între ce e bine de făcut și ce nu.

Întâmplări din secolul trecut. Marile evenimente ale veacului XX” de Daniele Aristarco