Aventurile râmei Oli de Olga Gudynn
Nu-i ușor sa fii o râmă mică într-o lume așa de mare! Trebuie să te feresti de pantofii oamenilor, de ciocul păsărilor, ba chiar și de picăturile de ploaie. Dar e distractiv și fiecare zi e o aventură!
Faceți cunoștință cu Oliver – Oli pentru prieteni –, o râmă nostimă cu ochelari roșii, mare amatoare de călătorii și de visat cu ochii deschiși. Pentru că își dorește din toate puterile să vadă ce se află dincolo de Dealul Plopilor, unde trăiește de când se știe, Oli are parte de aventura vieții lui: ajunge, cum necum, într-o grădină magică, descoperă cum se leagă între ele toate lucrurile din natură, înțelege de ce fructele și legumele au puteri miraculoase și sunt cei mai grozavi supereroi, se luptă cu un dușman de temut și, mai cu seamă, își face o mulțime de prieteni.
Aventurile râmei Oli, acum într-o ediție nouă, îndelung dichisită, este o poveste frumoasă despre prietenie, înțelepciune și curaj, din care aflăm că nimeni nu-i prea mic pentru vise mari și că, dacă îți dorești cu adevărat, poți!
Încă de când era copil, OLGĂI GUDYNN i‑au plăcut poveștile și lumea fascinantă a animalelor și plantelor. Pesemne că, în mare parte, aceasta se datorează copilariei magice pe care și‑a petrecut‑o la țară, la bunici, într‑un sătuc liniștit din Prahova, înconjurat de dealuri și păduri. Tot pe atunci și‑a descoperit pasiunea pentru desenat. În clasele primare, umplea cu povești și desene paginile de la sfârșitul caietelor, motiv pentru care dădea adesea de bucluc. Deși aceste două mari pasiuni au urmărit‑o toată viața, Olga Gudynn a ales să studieze la început dreptul și apoi psihologia și științele educației. Așa se face că, de peste 19 ani, lucrează cu copiii și pentru copii, modelându‑le caracterul și insuflându‑le dragostea pentru frumos. La rândul lor, cei mici au ajutat‑o să se întoarcă la cele două mari iubiri, desenul și povestile. Olga Gudynn a scris prima carte, Aventurile râmei Oli (2016), în joacă, pentru fiii ei Andreas și Patrick, ca să‑i ajute să se împrietenească cu fructele și legumele și să descopere lumea misterioasă care se ascunde la firul ierbii. Cartea a fost primită cu mare entuziasm de copii și a devenit în scurt timp bestseller. I‑au urmat Aventurile râmei Oli în Laponia (2016) și Aventurile râmei Oli la zoo (2017). Se pare că setea de aventura a micuței râme e de nepotolit, așa încât ne putem aștepta oricând la o nouă și palpitantă poveste cu Oli.
„O voce pițigăiată m-a trezit din buimăceală.
– Fu-fu-fugiți, prieteni! Cad omizi din cer! Suntem invadați! striga o ROȘIE PELTICĂ cât o ținea gura, stropind cu sos tomat.
– Hei, vezi că-mi stropești petalele! mormăi îmbufnată o FLOARE ALBĂ.
– Pe toate frunzele! Ăsta e semn rău… șopti un MĂR RĂVĂȘIT.
– Fe-fe-feriți-vă fru-fru-frunzele, prieteni, e invazie de omizi! continuă să țipe Roșia Peltică.
Încremenisem de spaimă, atârnat de-o creangă, și nu înțelegeam de ce arătau cu toții spre mine. Oare eu eram omida de care se temeau? Nu-mi aduceam aminte nici cine eram, nici cum ajunsesem acolo.
– Nu intrați în panică! îi liniști o MORCOVIȚĂ abia trezită din somn. Nu are păr, nu are dinți, nu are picioare… NU E OMIDĂ! E DOAR O RÂMĂ. Și-acum la treabă, se apropie sărbătoarea semințelor!”
Cartea poate fi cumpărată de aici.
E timpul să mergi la grădiniță de Anna Sójka
E timpul să mergi la grădiniță e o colecție de povești care-i ajută pe cei mici să treacă fără emoții pragul grădiniței și să învețe să se distreze alături de colegi. Cartea le oferă totodat copiilor care tocmai descoper lumea cea mare rspunsuri la întrebările importante care îi frământă:
– Merită să mergi la grădiniță
– Trebuie să ne temem de monștri?
– Cum să devii un Om Foarte Curajos?
– Merită să te încăpățânezi?
– Putem să-i spunem mamei totul?
– Cum să nu întarzii?
și multe altele.
E timpul să mergi la grădiniță este o carte vindecătoare. Într-un mod discret, ea liniștește temerile celor mici legate de această nouă etapă a vieții și-i ajută pe părinții lor să facă față cu brio peripețiilor prin care vor trece micuții de vârstă preșcolară. Vă veți convinge, citind cartea, că grădinița este un loc plin de surprize plăcute și noi prietenii. Un loc în care cei mici pot învăța multe lucruri interesante și importante.
„Dar Eliza nu voia să o asculte. Se încăpățână și gata. Atâta plânse și bătu din picior, încât mama cedă.
– Cum vrei. Pune-ți o rochiță.
Eliza se îmbrăcă așadar cu cea mai frumoasă rochiță a ei de vară, aceea fără mâneci, cu volănașe, și plecară amândouă spre grădiniță cu taxiul. În primul rând fiindcă chiar se făcuse foarte târziu, iar în al doilea rând pentru că mama nu voia ca fetița ei să răcească. Pentru orice eventualitate, îi lăsă pe raftul din vestiarul grădiniței și puloverașul bleumarin.
Eliza, supărată pe mama, nici măcar nu i-a făcut cu mâna la despărțire. În vestiarul care se golise deja, își schimbă sandalele cu papucii și apoi deschise ușa spre cameră… Ada avea un pulover gros, bleumarin. Foarte asemănător cu cel pe care nu voise Eliza să-l îmbrace. Și alți copii erau îmbrăcați în pulovere sau bluze de trening. Eliza rămase în prag, privi de jur împrejur, se răsuci pe călcâie și alergă la vestiar… Din fericire, mama îi lăsase pe raft și puloverul. Draga de mama!”
Cartea poate fi cumpărată de aici.
Noile aventuri ale lui Habarnam de I.P. Nosov
Credeați că aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi s-au terminat după ce prichindeii au ajuns pe Lună? Nici vorbă!
Locuitorii din Orașul Florilor o iau de la capăt! De data asta, sunt cu toții cum nu se poate mai hotărâți să-i găsească lui Habarnam cel neîntrecut la pozne ceva de făcut, doar-doar nu-i va mai încurca pe ceilalți. Dar Habarnam nu se lasă cu una, cu două și face ce știe el mai bine: se apucă să dreseze broaște ca să-și deschidă un parc acvatic, dă buzna pe scena în toiul unui spectacol de teatru, îl uită pe prietenul lui, Gogoașă, în roată la bâlci, își construiește o bicicletă cu roți pătrate și câte și mai câte. Norocul lui că scapă de fiecare dată din încurcături și norocul nostru că avem încă o carte plina de peripeții de citit!
„Cum a dresat Habarnam broaște
Pe malul pârâului, unde se afla Orașul Florilor, creșteau mulți castraveți.
Tulpinile lor agățătoare, cu frunzele mari, creșteau dese și ocupau, ca adevărate jungle, suprafețe întinse în susul apei. Nu era deloc simplu să mergi să culegi castraveți împotriva curentului cu bărcuțele din coajă de mesteacăn: de vâslit era foarte greu, de mers cu pânze de corabie era posibil numai când bătea vântul.
Dar prichindeii găsiră soluția: prindeau peștișori, îi învățau să înoae înhămați la bărcuțe ca pe căluții-de-mare, ca să le tragă în susul apei, până la grădinile cu castraveți.
Culegeau castraveții și-i conservau punându-le zahăr. Era o rețetă foarte populară în Orașul Florilor. O inventase, bineînțeles, Zahar Zaharescu Limonadă. Rețeta era simplă, dar se obțineau niște castraveți foarte gustoși.
Prichindeii tăiau castraveții mici pe lung în patru părți (pe cei mari nu-i foloseau, fiindcă erau foarte grei), le scoteau semințele și, în locul lor, puneau zahăr. Obțineau felii de castraveși dulci. Le așezau pe nisipul fierbinte ca să se usuce și să se zaharisească/
Dar nu grădinile cu castraveți și dulciurile sunt subiectul povestirii, ci năzdrăvăniile lui Habarnam.”
Cartea poate fi cumpărată de aici.
Locul magic de Chris Wormell
Ați visat vreodată la un loc minunat, plin de bucurie și culoare? Deschideți cartea și începeți să citiți! Veți ajunge acolo într-o clipită.
Din cămăruța ei întunecoasă și rece, Clementine visează la un loc magic, cu flori purpurii și un pârâu argintiu. Mai întâi însă, trebuie să scape de unchiul Rufus și de mătușa Vermilia, care o țin prizonieră și o obligă să gătească și să facă curățenie.
Într-o bună zi, după o serie de peripeții care întorc casa pe dos, Clementine reușește să fuga împreună cu motanul Gilbert, prietenul ei cel mai bun. O ferestruică uitată deschisă în pod e începutul unei aventuri incredibile care o duce spre locul visat, cel mai frumos loc dintre toate: acasă!
Visase acest loc de multe ori. Și, chiar dacă îl vedea doar în vis, era sigură că există cu adevărat. Cum ajunsese să-l viseze, ma întreb? Probabil îi venise în minte de undeva. Poate că era o amintire de demult…
Clementine numea locul din vis Locul Magic.
„Evadarea
Pe acoperiș, Clementine se lăsase în jos îndată ce văzuse că oamenii o arătau cu degetul. Ce se întâmpla? Ce căutau toți acei oameni acolo? Și de ce arătau înspre ea?
Gilbert mieună. Mergea pe parapet către casa de alături. Haide, părea să spună el. Trebuie s-o luăm din loc! Clementine începu să se târască la umbra parapetului, cu inima cât un purice, tremurând de teamă. Ce voiau toți oamenii aceia de la ea?
La capătul terasei, Gilbert se opri.
– Ce e? șopti Clementine, ridicând capul cu grijă.
Jos, în stradă, câțiva polițiști cu lanterne cercetau acoperișul. Fata se dădu repede înapoi. Cu siguranță pe ea o căutau. Cu siguranță încercau s-o prindă și s-o ducă înapoi la unchiul și mătușa ei!
Cum avea să mai evadeze?
– Ce ne facem, Gilbert? Ce ne facem?
Stând ghemuită sub marginea parapetului, încântarea pe care o simțise când scăpase din casă se risipi. Se gândise prostește că ea, odată ieșită afară, îi va fi ușor să fugă. Iată că toată lumea părea să fie împotriva ei. Cum putea scăpa, când toți acei oameni și poliția încercau s-o prindă? Își mușcă buzele. Simțea că nu mai are nicio speranță. Apoi îi veni deodată în minte imaginea pe care o văzuse în oglindă, în șemineu, cu doar un ceas în urmă, și se uită în zare peste acoperișuri. Undeva, dincolo de oraș, se afla Locul Magic. Era absolut convinsă; știa că este adevărat.”
Cartea poate fi cumpărată de aici.
10 lucruri de care au nevoie fetele ca să crească puternice și libere de Steve Biddulph
Să crești o fată este o provocare.
În ziua de azi – mai mult ca oricând – există numeroși factori care răpesc ani buni din copilăria unei fete și o pot transforma într-o adolescentă și, ulterior, într-o femeie neîmplinită și nefericită. Internetul, mass-media și întreg mediul înconjurător au o influență decisivă asupra copiilor și le pot distruge viața dacă părinții nu sunt pregătiți să-i protejeze.
Această carte propune 10 elemente-cheie, testate pe sute de părinți din întreaga lume, care te vor ajuta să le oferi fetelor tale șansa să crească în siguranță și să pornească cu bine în viață. Renumitul psiholog Steve Biddulph oferă în acest volum excepțional nu doar informații prețioase, ci ți o experiență interactivă. Întrebările și testele te vor ajuta să identifici ce este unic la familia ta și la fetele tale; cu ajutorul lor vei afla ce trebuie să faci ca să fii părintele de care copila ta are nevoie. Aceasta nu e doar o carte. Este un strigăt de luptă. Trebuie să lupti dacă vrei ca fiica ta să aibă o copilărie fericită și să ajungă o femeie extraordinară. Vei descoperi în aceste pagini armele de care ai nevoie.
Dacă ai fete, trebuie să citești această carte. Te va ajuta să alegi cea mai bună cale pentru a-ți crește fiica. –The Sunday Times
«Fiica ta are peste 8 ani? Dacă da, atunci probabil că e foarte implicată în lumea din afara casei voastre. La școală, dar poate și în alte locuri. Însă cât de dedicată e? Cât de mult se distrează la acele activități? O ajută să fie optimistă și devotată pe drumul ei către maturizare? Aceste capitol este despre găsirea intereselor care o vor integra în lumea cea mare.
Unele fete se trezesc anxioase în fiecare zi. Își verifică telefoanele. Își fac griji cu privire la un coș care le amenință chipurile altminteri impecabile. Se întreabă cât pot mânca la micul dejun fără să se îngrașe. Sunt irascibile și apatice toată ziua. – școala e plictisitoare, nu au nici un simț al direcției. Ne uităm la ele și știm, în sufletele noastre, că asta nu e bine. Fiica e vreodată așa? Oftezi vreodată exasperat(ă) din cauza norului de nefericire și tristețe care pare să plutească deasupra fetelor noastre?
Dar există și tineri care nu sunt deloc așa. Sunt plini de energie, interesați de viață și par să nu fi trecut deloc prin etapa aceea anxioasă a adolescenței, sau poate au trecut prin ea mai rapid. Ce anume îi face pe acești copii să fie altfel decât majoritatea adolescenților nefericiți?
Secretul unei copilării târzii și adolescențe fericite ar putea consta în ceva ce specialiștii în problemele adolescenților numesc „scânteia”. Scânteia e o metaforă – și una foarte bună – pentru interesele și pasiunile intrinseci ale fiicei sale. Fiecare fată are o scânteie sau mai multe (de preferat mai multe). Rolul nostru e s-o ajutăm să o găsească, să o pună în practică și apoi să ne dăm în lături și să ne bucurăm de rezultate. Daci faci asta, vei avea o fată mai fericită, mai optimistă și mult mai neînfricată. Pare ceva ce ți-ai dori, nu-i așa?»
Cartea poate fi cumpărată de aici.
