Gabriel Bebeșelea, Ruxandra Donose, Cătălina Butcaru, Matei Ioachimescu, Sabina Uubeanu, Andrei Măjeri, István Teglás, Răzvan Cosmin Ţupa, Andreas Jungwirth sunt oameni cu care am stat de vorbă față-în-față înainte de declararea oficială a pandemiei de coronavirus. Despre mulți alții am scris, pe câțiva i-am admirat în secret pentru ceea ce fac etc. Când le-am văzut chipurile și mărturiile pe ecranul uriaș de pe scena Odeonului bucureștean mi-am dat seama că dorul de ei n-are cum să fie compensat de întâlnirile online sau de convorbirile telefonice. Mi-am dat seama că asta mi-a lipsit cel mai mult în toate aceste luni. Un dor cronicizat, ba chiar somatizat, căci nimeni n-a trecut prin toată această perioadă fără să se schimbe. Pentru artiștii plastici, muzicieni, actori, regizori, scriitori toate procesele care intră sub umbrela schimbării nu le sunt străine, diferența esențială fiind că, de regulă, ei le provoacă. Cu alte cuvinte, mulți dintre ei s-au simțit puși la zid, în situații fără ieșire, la limita supraviețuirii (la propriu!), uitați de lume, provocați să găsească soluții la probleme care au apărut peste noapte și cu multe necunoscute. Lor, artiștilor, nu li s-a mai auzit vocea în cetate! Ori, asta nici măcar în timp de război nu s-a întâmplat!
Frumusețea unui proiect cum este documentarul #newTogether – gânduri despre un nou Împreună, regizat de Carmen Lidia Vidu și produs de Forumul Cultural Austriac, este însoțită de un realism necosmetizat, ceea ce aduce un plus de credibilitate, dar și de utilitate. Câțiva dintre cei care au contribuit la realizarea filmului au fost în sală și atunci când au urcat pe scenă erau emoționați, surprinși de propriile lor imagini, vulnerabilități și, nu în ultimul rând, sincerități. Cred că, dincolo de toată suferința așezată în straturi și cu care încă nu știm ce să facem, cum s-o convertim, unul dintre cele mai mari câștiguri este că toți am câștigat în autenticitate. Nu mai avem timp de cosmetizări, căci ne-am dat seama că timpul este prețios și ridicol de puțin; nu mai avem timp de minciuni elaborate și frumos împachetate; nu mai avem foarte mult timp pentru jocuri puerile. Da, ne-am maturizat, dar e o maturizare bruscă, forțată, care a zidit între noi ziduri de suferințe. Foarte interesantă, din acest punct de vedere, mărturia lui Andreas Jungwirth, care n-a scos un sunet, dar nici n-a lăsat să se vadă prea mult din chipul său; scriitor și om de teatru, Andreas a ales să vorbească fix despre ce i-a lipsit cel mai mult în tot acest timp – vocea și inspirația. Mai toți și-au recunoscut blocajele, unii dintre ei au reușit deja să le depășească, alții încă se luptă cu incertitudinile. Pentru unii suferința și panica au devenit surse ale creativității; din acest punct de vedere, este interesant de urmărit proiectele care s-au născut în această perioadă.
Dincolo de nota de autenticitate – esențială pentru un film documentar – #newTogether – gânduri despre un nou Împreună mai are încă cel puțin două atuuri cu care să cucerească publicul – o imagine editată cât trebuie, astfel încât să se atenueze la minimum diferențele de calitate – mulți au filmat pe laptopul sau telefonul personal, fără prea multă atenție la cum cădea lumina sau cum se aude sunetul; al doilea atuu ține de regie – Carmen Lidia Vidu a imprimat dinamica optimă pentru ca informația să ajungă să spectator și să fie reținută de acesta. Cu alte cuvinte, a gândit economic și a fost atentă la impact. Cărțile de vizită ale fiecăruia în parte s-au redus la câteva cuvinte, efectele vizuale au completat excelent mesajele. Tranziția de la o mărturie la alta a fost diminuată la minim, astfel încât impresia de final să fie una a unui tot organic. Nu sunt fragmente din viețile oamenilor, ci o singură și mare reflecție a ceea ce a fost, așa cum a fost. Fie că vorbim de artiști austrieci, fie de cei români (de altfel, câțiva dintre români stau de ani buni în Austria, creează acolo și au cariere solide, fac parte din viața culturală austriacă), cu toții au trecut cam prin aceleași stări; nu putem spune că austriecilor le-a fost mai ușor decât românilor sau că criza generată de declanșarea pandemiei a fost mai ușor de suportat de către austrieci. Există diferențe de nuanțe, tonuri de gri care fac mai dramatice unele mărturii față de altele, dar per ansamblu, spectatorului îi rămâne ideea de „împreună” – suferința a fost aceiași pentru toți și împreună am suferit în tot acest timp.
Pe de altă parte, documentarul își justifică titlul și pentru că în tot acest timp s-au căutat soluții care să acopere imposibilitatea deplasării dintr-un loc în altul, anularea vernisajelor, concertelor și spectacolelor cu public în sală, suspendarea tuturor programărilor din acest an. Creativitatea tuturor s-a hrănit din aceste refuzuri și a dat naștere unor proiecte noi. O parte dintre ele au avut loc deja, altele urmează să să se întâmple, iar o mică parte au avut loc online și vor avea și o continuare offline. #newTogether la asta ne trimite cu gândul – la reinventarea cuvântului „împreună”.
#newTogether – gânduri despre un nou Împreună este un documentar (bine realizat) și nu un reportaj, căci toate cele șaizeci de mărturii sunt puse într-o ordine deloc întâmplătoare, există câteva secțiuni bine delimitate ale filmului, care pun în evidență diversitatea ideatică, dar și cea a reacțiilor umane (și artistice, convertite la nivel de autoprezentare). Un documentar care va stârni reacții, reflecții, dezbaterii și, de ce nu, poate că va fi punctul de plecare al altor proiecte.
? Miluta Flueras ↠ http://fb.com/miluta7
*****
Filmul documentar #newTogether – gânduri despre un nou Împreună
Proiect produs de Forumul Cultural Austriac Bucureşti
Concept – Thomas Kloiber / Andrei Popov
Regia – Carmen-Lidia Vidu
Editor – Cristina Baciu
Un proiect susţinut de Raiffeisen Bank România
#newTogether proiect & documentar – https://www.newtogether.ro/filmul-documentar/
#newTogether teaser – https://youtu.be/y33QYxXoZJQ
#newTogether podcast – https://soundcloud.com/user-175473398/podcast-newtogether-viitorul-inseamna-dialog-episodul-1-de-vorba-cu-un-ecran (RO)
Credite foto – © Miluţă Flueraş/FCA
Parteneri media – Radio România Cultural, Agerpres, Observator Cultural, RFI România, Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, Agenţia Rador, Radio Bukarest, Zile şi Nopţi, Bookhub.ro, Revista Zeppelin, Modernism.ro, Revista culturală Leviathan, Spotmedia.ro, Munteanu recomandă, Verbs describe us, Urban Things
