Când am fost la FILIT anul acesta cineva m-a întrebat dacă există în București cluburi de lectură precum ALECART sau LOGOS, ambele cu state vechi și cititori foarte exigenți din toate punctele de vedere. Răspunsul meu a fost da, există, numai că nu sunt atât de vizibile în mediul virtual, poate și pentru că în București oferta culturală are o altă dinamică decât în restul țării, dar și pentru că ritmul vieții în capitală este alert spre înnebunitor și nu prea mai lasă timp pentru o promovare pe măsura evenimentelor. Știu câteva licee și școli care au profesori foarte bine pregătiți, dedicați și implicați în promovarea lecturii și a cărților, iar dezbaterile generate de o carte sau un scriitor anume sunt de foarte multe aprinse și demne de a fi preluate de o televiziune națională. Pe de altă parte, există câteva cluburi de lectură ale adulților, care au apărut din dorința unor pasionați de lecturi și care au o ritmicitate a întâlnirilor constantă, la care s-a ajuns în timp; de regulă, membrii acestor cluburi sunt femei, bărbații nu sunt excluși, dar probabil că această formă de asociere nu li se potrivește. Spre deosebire de cluburile de lectură din licee și școli, care se organizează în spațiile școlare respective, cele ale adulților își schimbă locul întrunirilor în funcție de dorințele participanților, dar cafenelele și ceainăriile sunt locurile preferate ale acestora. Chiar dacă în liceul unde activez de zece ani (Colegiul Național Tudor Vladimirescu), am organizat de-a lungul timpului zeci de întâlniri, dezbateri și alte activități menite să încurajeze elevii să citească, înființarea unui club de lectură nu s-a numărat niciodată pe lista cu to do it. Motivele sunt multe, nu le enumăr aici, dar iată că a venit timpul să bifez și această „realizare”, cu ajutorul Editurii Corint.
Iuliana Alexandru și Roxana Dragne – Editura Corint
Colecțiile Editurii Corint sunt pe categorii de vârstă, dar și pe domenii de interes. Din punctul meu de vedere, cele de istorie și cele pentru copii pot intra oricând într-un top al celor mai bune de pe piața editorială românească. Titluri și scriitori români și străini, selecționați în baza unui sistem valoric specific editurii sunt bine puse în valoare cu ajutorul redactorilor de carte și al traducătorilor. La întâlnirea cu elevii, din partea editurii au participat Roxana Dragne, redactor de carte care se ocupă în special de colecția Clasici ai literaturii și Iuliana Alexandru, care lucrează în departamentul de promovare. N-am ratat prilejul și am explicat elevilor ce înseamnă redactor de carte, cât de importantă este munca acestuia, care este relația dintre el și scriitor și/sau traducător. Un început de întâlnire atipic, din moment ce pe catedră erau etalate șase volume, unul mai diferit decât celălalt, din două colecții foarte diferite: Clasici ai literaturiși Leda Edge. S-a vorbit despre colecții, cum se formează ele și ce rol are coordonatorul, care sunt principalele colecții ale editurii și despre cum ar trebui citită o carte. Ajunsă discuția în acest punct a provocat interesul celor din sală, pentru că, inevitabil, a apărut și întrebarea „cartea sau filmul?”, mai ales că în ambele colecții din care fac parte cele șase volume au ecranizări celebre – seriale sau filme. Foarte interesant a fost că au venit răspunsuri diferite și exemplificate corespunzător. Andreas ne-a povestit odiseea lui cu Charlie și fabrica de ciocolată – a citit cartea și a vrut să vadă filmul doar ca să vadă dacă ce și-a imaginat era corect; Andrei avea experiențe diferite – n-a putut trece de la primul volum la seria Harry Potter, dar i-au plăcut filmele foarte mult, în schimb la Narnia lucrurile au stat invers. N-am ratat momentul să le povestim despre rolul imaginației cititorului și de ce nimic din ce-ți imaginezi în legătură cu personajele și acțiunile dintr-un volum anume nu e greșit, ci doar diferit. Așa se explică și viziunile regizorale foarte diferite, atunci când comparăm ecranizările aceluiași volum. Subiectul următor de discuție/dezbatere a fost despre cum citim o carte: ce rost au fișele, cum le scriem și, mai ales, de ce. Ochii mari și tăcerea profundă a celor din sală ne-au arătat că da, trebuie să mai vorbim despre acest subiect.
Partea a doua a întâlnirii a fost dedicată prezentărilor celor șase volume. Roxana Dragne a vorbit despre Villette și Jane Eyre, ambele de Charlotte Brontë și despre Mănăstirea Northanger de Jane Austen. Fără să facă spoilere, Roxana Dragne a pledat pentru (re)citirea clasicilor – la ce bun să mai citim cărțile scrise în alte timpuri. Iulianei Alexandru i-a revenit plăcuta misiune să ne vorbească despre E cineva la tine acasă de Stephanie Perkins, Un regat întrețesut de Tahereh Mafi și despre Alegerea de Kiera Cass. Toate cele șase cărți sunt titlurile lunii la Editura Corint, așadar deloc întâmplătoare prezentările acestora. La final, surpriză, elevii au ales să citească Jane Eyre. Recunosc, abia aștept să le aud impresiile.
„Dacă e marți, e Belgia” e titlul unui film celebru. La noi a fost „dacă e marți, e club de lectură”. Și nu orice club, ci unul patronat de Editura Corint. Sper să aibă viață lungă și să crească numărul de membri de la o lună la alta.
