Cărţi cu clapete. Întrebări despre muzică. Întrebări despre spaţiu

Motto: „Totdeauna există un copil care întreabă: Cum faci ca să născoceşti o poveste? şi acest copil merită un răspuns cinstit.” Gianni Rodari, Gramatica fanteziei

În cele mai moderne strategii de învăţare se arată că informaţia nu trebuie să ajungă la copii printr-o simplă enunţare, ca în predarea clasică, unidimensională. Pentru ca procesul de învăţare să se producă rapid şi să fie interesant pentru cei mici, este ideal să existe co-participare. Metodele de învăţare bazate pe întrebare au avantajul că stimulează creativitatea, lăsând liberă interpretarea, dacă întrebarea este de tip deschis. În plus, jocul întrebare-răspuns stabileşte o relaţie specială, de egalitate între parteneri, eliminând tensiunile şi reţinerile de tot felul.

Sunt minunate Cărţile cu clapete. La mine au ajuns două, prima este despre muzică, a doua conţine întrebări despre spaţiu, artă şi ştiinţă. Conceptul de bază al acestor cărţi este cel de întrebare-răspuns, ştiut find că cei mici au spirit de competiţie şi multă curiozitate. Fiecare pagină este o invitaţie la un joc de-a v-aţi ascunselea şi, în acelaşi timp, o culegere de ghicitori pe bază de indicii.

Întrebările în jurul cărora sunt structurate informaţiile sunt formulate clar şi solicită un efort de gândire logică, plecând de la un cuvânt-cheie, orientativ: Ce? (identificarea obiectului definiţiei); Cum? (identificarea modalităţii); De ce? (identificarea unei relaţii de tip cauză-efect); Cine? (un referent); Când? (circumstanţa de tip temporal); Care? (diferenţa fiinţă/obiect); Da sau Nu? (opţiune, în urma unei judecăţi de valoare, a unei poziţionări, efort de comparare şi disociere); Unde? (localizare, orientare în spaţiu). Ultima pagină a cărţii se intitulează E rândul tău şi se bazează pe realizarea de feedback, în sens de metacogniţie. Ceea ce se presupune că ai învăţat este pus în aplicare.

Răspunsurile orientative sunt ascunse în spatele clapetelor, care se desprind, cu un minim efort, permiţând formularea unui răspuns propriu în câteva secunde.

Să le luăm pe rând.

Întrebări despre muzică.

„Întrebare: Ce este muzica?

Răspuns1: Muzica este o combinaţie de sunete. Oamenii încearcă adesea să creeze melodii care sună frumos sau care te fac să SIMŢI ceva.

Răspuns2: Sunetele sunt emise de ceva care tremură sau vibrează uşor. Vibraţiile străbat aerul şi urechile noastre le percep ca nişte sunete.” (p. 1)

În secvenţa de mai sus, întrebarea apare pe o primă clapetă. Pe spatele ei, în două cadrane, apar şi răspunsurile. Cum spuneam, până se desprinde clapeta (cu mişcarea încetinită, ca a unor pagini netăiate în tipografie) este suficient timp pentru formularea unui răspuns personal, bazat pe realitate sau de-a dreptul fantezist, în funcţie de convenţia stabilită între participanţii la joc. Un cuvânt este scris cu majuscule, SIMŢI, indicând un prilej de a discuta despre emoţia pe care o creează muzica. Cu mici sugestii, se realizează o iniţiere în zona artelor, a emoţiei estetice.

Pe aceeaşi pagină, apar şi alte întrebări, nu prea multe, fiecare fiind ilustrată cu elemente din universul muzicii, dispuse ingenios: Ce este ritmul? Ce este o notă muzicală? Ce cântec este cel mai vechi din lume? Ce se află înăuntrul acestui pian? Mărturisesc că şi eu am fost curioasă: ce se află oare în interiorul unui pian?! De precizat că această carte are şi câteva link-uri, unde se pot găsi melodiile la care se fac referiri.

Ultima pagină conţine câteva aplicaţii, care, probabil, vor fi foarte îndrăgite de copii, lucruri simple, care pot fi făcute acasă, fără prea mare efort, dar care destind şi diversifică activitatea. Ilustraţiile arată exact ce ar trebui să faci ca să obţii un xilofon cu apă. Mesajul este transmis atât verbal, cât şi prin intermediul imaginii.

„E RÂNDUL TĂU

Nu ai nevoie de prea mult echipament pentru a face muzică. Iată câteva idei pe care le poate încerca oricine.

Cântă din toată inima. Vocea este propriul tău instrument.

Creează ritm. Loveşte o cratiţă… bate din picioare… sau aplaudă.

Fredonează sau fluieră.

Pentru a fluiera, ţuguie-ţi buzele şi suflă uşor. Ai putea avea nevoie de puţin exerciţiu pentru a reuşi.

Fă un xilofon cu apă.

Aliniază nişte pahare umplute cu apă în diferite cantităţi.

Loveşte uşor cu un pix fiecare pahar pentru a obţine sunete diferite.” (p. 13)

Înainte de a face o scurtă prezentare a cărţii Întrebări şi răspunsuri despre spaţiu, trebuie să spun că, aşa cum apare menţionat pe copertă, aceste cărţi cu clapetă se adresează copiilor mai mari de 3 ani, fiind însă interesante şi pentru cei de peste 10 ani. Mărturisesc, ca un copil mare, că mi s-au părut fascinate clapetele acestea, ca să nu mai vorbesc despre calitatea informaţiei. Prima carte este girată de un expert muzical, Naomi Charatan, şef al Catedrei de Muzică la Academia Ark John Keats, a doua carte are consultant ştiinţific, Stuart Atkinson.

Întrebări şi răspunsuri despre spaţiu

De data asta, ordinea întrebărilor este alta, urmărind însă formarea aceloraşi aptitudini de gândire logică: Unde? Ce? De ce? Cum? Cine? Da sau Nu? Care? Vrei un răspuns? Ştiaţi?

Să începem de la pagina UNDE? Ilustraţiile de pe faţa şi din spatele clapetei conţin elemente care se referă la spaţiul cosmic şi completează în permanenţă informaţia cuprinsă în enunţuri scurte – Luna, o staţie orbitală, astronauţi în echipamentul specific etc.

„Unde se află planeta noastră în spaţiu?

Întregul spaţiu, cu tot ce se află în el, este cunoscut sub numele de univers.

Astronauţii merg acum la o casă plutitoare, numită staţie spaţială.

Cel mai departe au ajuns pe Lună.”

Alte întrebări de pe aceeaşi pagină:

„Întrebare: Unde au fost oamenii în vizită?

Răspuns1: Adresa Pământului ar putea fi: Planeta Pământ, sistemul solar, galaxia Calea Lactee, Universul

Răspunsul 2: Este cam pe aici, într-o mare aglomeraţie de stele, numită Galaxia Calea Lactee.”

Numărul de pagini poate părea mic, dar să ţinem cont că formatul cărţii este special, presupunând decupaje făcute interesant, „buzunare” cu răspunsuri care trebuie căutate. Grafica este impecabilă, culorile sunt vesele şi atrag privirea. Într-un cuvânt, este o încântare să priveşti şi să răsfoieşti asemenea cărţi, care te provoacă să răspunzi la întrebări formulate interesant, graţie traducerii:

„De ce merg oamenii în spaţiu?

Poţi să respiri bine?

De ce se scufundă astronauţii?

De ce este o gaură neagră aici?

De ce poartă astronauţii costume spaţiale?

De ce îşi schimbă Luna forma?

De ce nu pot să văd stelele în timpul zilei?

De ce scânteiază setelele?

De ce au unele planete un inel?

De ce se mişcă Pământul în jurul Soarelui?” (p. 4)

Ultima parte, Vrei un răspuns? solicită o formă de feedback, verificând nivelul de realizare a învăţării şi îngăduind completarea informaţiilor care au rămas neclare. Te poţi întoarce la paginile care conţin cunoştinţele solicitate:

„VREI UN RĂSPUNS?

Răsfoiţi din nou cartea şi vedeţi dacă găsiţi răspunsurile la aceste întrebări:

Câte planete sunt în sistemul nostru solar?

Cum se numeşte galaxia noastră?

De ce nu poate o sondă spaţială să aterizeze pe Jupiter?

Când a fost inventat telescopul?

Pe ce planetă ar putea oamenii să trăiască în viitor?

A fost vreodată vreun câine în spaţiu?” (p. 10)

Cărţi cu clapete. Întrebări şi răspunsuri despre muzică de Lara Bryan