Povestea lui Carmen și a bărbaților îndrăgostiți de ea a făcut furori de-a lungul timpului. O poveste clasică, menită să aducă în atenția melomanilor importanța iubirii și ce înseamnă, la propriu, să mori din dragoste de viață. Până la urmă, Carmen și povestea ei vin dintr-o epocă a cavalerismului, când bărbații se luptau pentru a câștiga inimile iubitelor lor, iar eleganța făcea diferența. Muzica lui George Bizet îmbracă sonor povestea și o face de neuitat. Arii întregi sunt fredonate de oameni, chiar dacă în viața lor n-au fost într-o sală de operă, asta și pentru că aceleași arii sunt folosite ca ilustrații sonore pentru multe alte spectacole, clipuri publicitare sau filme.
Opera Comică pentru Copii nu e la prima adaptare pentru copii a unei opere celebre, de altfel în ultimii ani această activitate a devenit o linie directoare a instituției. Se cântă în limba română, ceea ce ar părea o impietate melomanilor cu state vechi, chiar și mie îmi vine greu să accept câteodată astfel de interpretări, dar mă gândesc că publicul instituției este format din copii. Chiar dacă pe afișul spectacolului scrie și vârsta pentru care este recomandată producția teatrală, mai mult ca sigur că în sală vor fi și copii care nu știu să citească; pe de altă parte, ca să reușească să citească titrarea proiectată (de regulă, în partea de sus a scenei) și acțiunea, în același timp. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de o pregătire prealabilă, de o acomodare a copiilor cu acțiunea și personajele; aici se vede utilitatea atelierelor muzicale, care au devenit parte din orice program cultural al marilor instituții culturale din lume, mai puțin prezente la noi. La aceste ateliere, copiii sunt pregătiți pentru ascultare, în sensul bun al termenului, astfel încât în sală ajung să se comporte firesc, stau în fotolii și urmăresc personajele, ba chiar ascultă și muzica și reușesc să detecteze eventualele erori. Așa se dezvoltă simțul critic și urechea muzicală, ceea ce vine în completarea educației formale de care are parte copilul în școală.
CARMEN ȘI TOREADORUL, adaptarea gândită special pentru Opera Comică pentru Copii de către Cristian Mihăilescu pune accentul pe câștigarea inimii lui Carmen, dar scoate total din ecuație finalul tragic, cu alte cuvinte Carmen nu moare, ci totul se încheie cu sosirea în arenă a toreadorului și a preafrumoasei Carmen. Un final fericit, potrivit pentru publicul de vârstă mică, dar nu știu cum vor reacționa aceștia când vor asculta opera întreagă și, eventual, vor citi libretul (chiar, oare câți copii știu că textul unei opere lirice se numește libret?). O producție grandioasă, cu distribuție mai mult decât numeroasă. Se joacă în continuare fără orchestră în fosă, ceea ce dă o oarecare notă de falsitate întregului spectacol. Dar trecând peste toate aceste inadvertențe, spectacolul are priză la public: soliștii sunt bine aleși, rolurile repartizate astfel încât să le pună în evidență vocile (bine lucrate), costumele sunt în culori vii, bine croite și reflectă corect universul ideatic al operei. Copiii rămân cu ideea că acțiunea se petrece undeva în Spania, ba chiar văd numele localului scris mare în partea de sus a scenei; decorurile sunt panouri supradimensionate pictate în stilul cărților de povești, care glisează în funcție de scenă, iar spatele scenei devine de multe ori ecran de proiecție pentru imaginile filmate care completează scenografia. O îmbinare eficientă de efecte vizuale, menită să mențină vie atenția copiilor, dar și să-i determine să înțeleagă firul logic al întâmplărilor. Chiar dacă coloana sonoră a acoperit în câteva momente vocile soliștilor și a celor din coruri (de copii și de adulți), spectacolul n-a avut prea mult de suferit, pentru că ritmurile muzicale ajung la cei din sală, astfel încât aceștia aplaudă în multe momente în ritmul muzicii. Mișcarea scenică este și ea menită să pună în evidență trama, corpurile de balet sunt suficient de bine pregătite, astfel încât membrii acestora să se coordoneze între ei, dar și cu soliștii (au existat, evident, momente de nesiguranță sau pași tremurați la cei mici, dar ele fac deliciul publicului, nu sunt neapărat greșeli, cât dovada că mai au de învățat și că sunt stăpâniți de emoții).
Premiera toamnei la Opera Comică pentru Copii, CARMEN ȘI TOREADORUL este un spectacol de văzut, prilej ca familiile să petreacă împreună o oră, fără a se plictisi nimeni. Nu în ultimul rând, pentru copiii de vârste mai mari, montarea în viziunea regizorală a lui Cristian Mihăilescu poate fi un preambul pentru o reprezentație a operei Carmen pe scena Operei Naționale din București sau pe oricare altă scenă din țară.
CARMEN ȘI TOREADORUL
adaptare după opera „Carmen” de Georges Bizet, libretul de Henri Meilhac și Ludovic Halévy
regia – Cristian Mihăilescu
conducerea muzicală – Gheorghe Iliuță
aranjament muzical – Dragoș Stama
decoruri – Vladimir Turturica
costume – Iolanda Mutu
coregrafie – Ionuț Picincu
coregrafie și coordonare copii – Jaqueline Bratu
pregătirea muzicală – Abel Corban
pregătire cor – Adrian Ionescu
pregatire cor copii – Teodora Jaworski
pianiști corepetitori – Abel Corban, Marius Groza
șef de producție – Emil Pantelimon
distribuția (în ordine alfabetică)
Carmen – Rodica Bunea / Andreea Iftimescu
Don José – Gjergji Mani / Andrei Petre,
Escamillo – Radu Ion / Fang Shuang / Vicentiu Țăranu
Frasquita – Daniela Cârstea / Mădălina Constantinescu / Oana Șerban
Mercedes – Mădălina Constantinescu / Raluca Oprea / Virginia Stamate
Dancairo – Bogdan Lupea / Bogdan Podlovschi
Remendado – Andrei Mihalcea /Valentin Racoveanu
Zuniga – Daniel Pascariu, Ștefan Lamatic
Lillas Pastia – Ionuț Picincu
Soliști balet – Theodora Munteanu, Andrei Nicolae
Soldați/Jandarmi/Participanți la coridă – Levente Ambruș, Ovidiu Andrei Hâncu, Ștefan Hotnog, Vlad Milotoi, Mihai Niță, Alexandru Robu
cu participarea Ansamblului de Balet al Operei Comice pentru Copii (lucrătoare la fabrica de țigări, contrabandiști, participanți la coridă) – Dragoș Andruță, Mihaela Anica / Jessica Peters, Andy Ardeleanu / Alyn Arhire, Cristina Babalâc, Elena Chiriță, Consuella Crăciun, Cristian Danu, Marius Dura / Alexandru Ducan, Hio Iao Fung, Yu Chin Liao, Delia Luca, Theodora Munteanu, Diana Năstase, Andrei Nicolae, Tiberiu Pepenică / Cătălin Țîrcovnicu, Mihai Pricope, Maria Șerbanoiu, Ștefan Tănase
Corul (în ordine alfabetică)
soprane – Ana-Maria Hangu, Oana Ștefania Ionescu, Alexandra Manole, Elena Radu, Tania Ruskova, Ileana Olivia Ștefănescu
alto – Mădălina Andreea Grigore, Florentina Picuș, Adina Secobeanu
tenori – Damian Anghel, Dumitru-Nae Brătilă, Mihai Geambașu, Liviu Sandu
baritoni, bași – Alexandru Grăjdeanu, Alin Mânzat, Adrian Strezea
Corul de copii („Cor cu dor”, formație din cadrul programului Cantus Mundi) în ordine alfabetică: Oana Baciu, Maria Cerbu, Alexandra David, Eliza Floria, Miruna Iascov, Charlize Maalouf, Maia Matei, Theodora Moraru, Bianca Movileanu, Daniel Varga, Lucian Ștefănescu, Maria Răducanu, Raluca Tudor, Sophia Ulian, Ilinca Shvets, Matei Burgui, Ruxandra Popescu, Victoria Ionescu, Maia Mateescu
Ansamblu de balet copii: Andreea Apostol, Maia Calotă, Daria Căuțiș, Anisia Costache, Anisia Costea, Anastasia Dănoiu, Delia Dragomir, Ania Dumitru, Angelina Gherasă, Katia Iancu, Maruca Iliuță, Alexia Ionică, Ana Mazilu, Eva Niță, Natalia Olteanu, Maria Pavel, Aimee Popescu, Alexia Predoiu, Dana Raicu, Ioana Turcu, Maria Zara
Orchestra Operei Comice pentru Copii
vioara I – Roxana Cioran (concertmaestru), Anca Sinaci, Alexandra Andreescu, Cristian Balaș
vioara II – Alina Horez, Georgiana Țane, Emilia Botezatu, Eugen Ionescu
violă – Ana Maria Nicolae, Anca Luncanu
violoncel – Alexandra Pascaru, Emeșe Achim
contrabas – Cezar Knihinski
flaut – Petra Hriban, Grațian Papară
oboi – Cristina Cincan, Oleg Bălănuță
clarinet – Bogdan Mavroean, Bogdan Vasile
fagot – Vlad Dănilă, Mihai Boboiescu
corn – Cosmin Vasilache, Petru Șfabu
percuție – Paul Luculescu
pian – Abel Corban
chitară clasică – Serghei Manaf
BAND – Marin Căpățână – chitara electrică, Vlad Vedeș – chitară bas, Robert Magheți – tobe