Cordel s-a retras într-o primăvară ca să rezolve Teorema Sânilor trei zile și patru nopți a stat sub cireșul ăla mare din spatele curții a consumat trei topuri de hârtie a scris de mână cu apă zveltă de râu blond a venit la cârciumă să ne spună ce i-a ieșit târa suspine ţuguiate după el. unele miroseau a mere verzi avea ochii tăcuţi și privirea ceţoasă ca de păianjen obosit între degetul mare și arătător de la mâna dreaptă i se zbătea un arc electric roz cât un sfârc mic şi irosit plângea cu lacrimi roz translucide. se rostogoleau pe sub tejghea ca niște sâni vorbitori striviţi de nişte sâni mari apocaliptici ne-am imaginat fiecare la pieptul mamelor noastre şi am băut în tăcere odată cu tăcerea lui Cordel îşi trecea discret palmele fierbinţi peste lacrimile perfect rotunde cum pe vremuri soldaţii butucănoşi stergeau cu mâinile rănite lacrimile prostituatelor sacre gestul lui ne-a speriat. 10 zile am băut cu toţii muţi strânşi în sutienul parfumat al tăcerii A zis apoi: 1) am luat în calcul mai multe date percepţia de grad superior a urâtelor cu sâni frumoşi care simt privirea arzătoare a bărbaţilor perpendiculară pe dubletul lor tresărit doar sub lacrimile zeilor golani 2) tristeţea frumoaselor cu sânii trişti aruncaţi în afara lumii dincolo de atingerea numărului de aur. perfecţuiune asta ucigătoare! 3) încleştarea tridimensională a sărutului de tâlhar care se aventurează prin viscol să bată iar în geamul îngheţat al văduvei din vârful muntelui 4) proporţia perfectă dar inhibantă dintre picioarele lungi şi scumpe perfect paralele şi boxele deplinătăţii în care nu s-a mai zbătut de mult un cântec blând de mult de când becurile din cartier se spărgeau cu pietre mari şi pietre mici pietre, preţioase, pietroase. iar bagabonţii se repezeau cu mâine tremurând-respectuoase să culce muzica mângâind-o cu teamă de moarte sub tricoul cald şi hămesit al deplinătăţii cu picioare scumpe şi lungi de mult de când vecinii îşi lipeau mâinile crăpate de geamurile ei netede de mult de când vecinele îşi lipeau mâinile crăpate de geamurile netede ale copilăriei lor şi peste toate plânsul pruncilor dispăruţi peste mamele dispărute şi ele sub deplinătăţi scumpe şi foarte lungi 5) am luat în calcul umbra bării de inox sub care stripăriţa îşi înjură mama că i-a dat sânii perfecţi şi tata că a plecat de acasă înainte ca senatorul pe jumătate mort să îi bage în sutienul cârpit de mână o bancnotă transpirată 6) rezistenţa gravitaţională a cărnii în faţa asfaltului plin de flegme asfaltul ars de lumina soarelui. soarele care urcă din iarba uscată de boabele rotunde de sudoare rotunde rotunde rotunde 7) suspinul tânărului bodyguard de la supermarket uşor analfabet în faţa formelor desenate de bisturiu ale directoarei de marketing care plânge noaptea în genunchi lângă un calorifer plin de sutiene făcute din cristale swarovski puse la uscat 8) rezonanţa constructivă a lesbienelor scunde şi pitice confruntată cu suflul impecabil al lesbienelor înalte cu ochi mari şi verzi 9) tensiunea tricourilor ude care îşi refuză plăcerea subatomică de a pătrunde unde nici un sărut nu a mai fost 10) indiferenţa sublimă a triocurilor ude care îşi refuză plăcerea subatomică de a pătrunde unde nici un sărut nu a mai fost în afară de al preotului mut surd şi orb cu frică de dumnezeu şi de prospeţimea desenată cu taină în cerul din mintea lui 11) privirea nebunilor care ajung în locuri unde gândul de gigolo are accesul blocat din motive de retard comunicaţional (limbaj tactil zero) 12) presiunea roz din tramvai tinzând spre zero asupra cămăşii ieftine a bătrânului contabil care moare a doua zi repirând ultima gură din aerul roz emis de sânul tânăr al nătângii domnişoare care caută bara din tramvai cu ochii pe facebook 13) încleştarea uriaşului cu mâinile mici şi tainele subţiri peste sânii mari amestecată cu urletul lui neputincios înfundat în hoteluri ieftine de gară (aici s-a oprit. a luat un gât de bere şi a înjurat primăriţa de la Bucureşti cu sânii ei putrezi precum vorbele ei de mahalagioaică scofâlcită) 14) lănţişorul vorbăreţ atârnat pe vremuri între sânii viguroşi ai mamei care acum nu mai vorbea deloc în mâna copilului încruntat. încruntat lângă cosciugul închis. când tace lănţucul ecuaţiile tac şi ele. (am tăcut şi noi la gândul mamelor noastre care tăceau rotunde şi singure care pe unde erau. am mai băut vreo 3 zile fără ca nimeni să spună ceva în cârciuma aia uitată între dealurile ţuiguiate) ne-a mai zis el apoi: - am luat toţi cei 14 factori în considerare, i-am împărţit la 2 - sursa tuturor dezechilibrelor - şi iar rezultatul este acesta. confirmă 1% din teorie de pe muşamaua scorojită a mesei ne privea un desen simplu copilăros pe care îl făcuse cu degetul umezit în bere desenul a început ne povestească la greu s-a făcut dimineaţă, ne-am culcat cu toţi pe podea alandala visând senini că am demonstrat până la cea mai subtilă atingere cea mai subtilă dintre teoreme