Nu știu cum se face, dar unele zile sunt sortite din start să fie aglomerate în tot felul de evenimente și cu tot soiul de emoții. Știam că sfârșitul lui martie o să fie aglomerat, aveam o conferință la care mă înscrisesem de ceva timp, o activitate destul de solicitantă din punct de vedere intelectual. Ulterior s-a adăugat pe listă serata muzicală din seria OPERA FANtastica. Mi-am zis că cele două se vor completa cum nu se poate mai firesc, dar în realitate ziua s-a dovedit extrem de agitată și plină de neprevăzut. Nu intru în detalii, doar atât spun: am ajuns la Muzeul Colecțiilor de Artă (o splendoare de muzeu – vă recomand să-i treceți pragul, e un loc cu totul și cu totul aparte) obosită și pe ultima sută de metri. Când să intru în salon, ce-mi văd ochii: plin ochi, cât pe ce să nu pot să stau jos (deja mă dureau picioarele îngrozitor), noroc de amabilul domn Gogulancea, care mi-a cedat cu eleganță locul dumnealui (el stând în picioare aproape tot concertul, de aceea îi mulțumesc încă o dată aici!). Mihai Stan, de la Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură era fericit că are atâta public, dar, în același timp, pregătit să găsească soluții la orice probleme de moment.
Luminița Arvunescu
Seara a început după cum mă așteptam, la 18.30, transmisiunile în direct la Radio România Muzical ale Luminiței Arvunescu își spun cuvântul aici, toate seratele au început exact când erau programate , ceea ce e destul de rar în lumea spectacolului de la noi. Gazda serii a intrat însoțită fiind de Laura Tătulescu, tânăra soprană care urma să ne încânte și de Luminița Berariu, pianista Operei Naționale Române, o mare doamnă din toate punctele de vedere. Și, fără nicio altă introducere, Laura Tătulescu a început să cânte! O, Doamne, și acum mă furnică pielea când îmi aduc aminte! Dintr-odată am avut în fața noastră o VOCE, atât! O mare Voce! Și nu exagerez cu nimic când spun asta! E mare, mare lucru să reușești să transpui instantaneu un public cunoscător și numeros în starea aceea atât de specială și de necesară unei audiții de muzică de operă. Iar Laurei i-a reușit din plin acest moment! Are forță, are un timbru cu totul și cu totul special și are emoție! Acesta cred că e principalul ei atu: reușește să transmită cu ajutorul vocii aproape toată gama de trăiri omenești, să le scoată la suprafață și să le arate celorlalți, dar fără a fi ostentativă.
După acest moment atât de încărcat de frumos, dialogul s-a închegat aproape de la sine, Luminița Arvunescu având grijă să puncteze punctele esențiale ale traiectului profesional al artistei lirice. Născută în SUA, venită în România pe când avea 10 ani, cu un debut internațional direct la Opera de Stat din Viena (grație marelui Ioan Holender – și Roxana Constantinescu, invitata unei alte serate, tot lui îi datora debutul internațional!), cu un succes fulminant la Los Angeles, un teatru liric mare, din toate punctele de vedere mare și care acum stă în Germania și cântă pe marile scene ale lumii.
Nu ai cum să nu remarci buna creștere a acestei atât de speciale soprane: fiică de preot, crescută într-o cu totul și cu totul altă lume decât cea românească, dar care nu se dezice o clipă de originea ei, Laura Tătulescu a ținut să mulțumească mentorilor ei! Și, Doamne, ce omagiu frumos le-a adus: primei ei profesoare de canto, profesoarei de cor de la Școala de Artă, doamnei profesoare Georgeta Stoleriu, cea care i-a acordat o bursă de studii, contribuind astfel definitoriu la întemeierea unei cariere internaționale. Și, nu în ultimul rând, a mulțumit unui… critic de specialitate, nimeni alta decât doamna Anca Florea, celebră în lumea artiștilor lirici de la noi – Luminița Arvunescu a avut curaj și-a spus despre ea că e o adevărată „scorpie” atunci când vine vorba de aprecierea unui spectacol sau a unei voci.
Georgeta Stoleriu
Momentele inedite ale serii n-au fost puține, au contribuit din plin la construirea acestora și cei doi artiști invitați ai serii, Clara Cernat, violinistă și soțul ei, compozitorul și pianistul francez Thierry Huillet, care au cântat fie în duet (superbe partiturile dedicate unor haiku-uri, scrise cu doar zece zile în urmă), fie au acompaniat-o pe soprană – moment de excepție, cu adevărat, cel al primei audiții – piesa pentru voce și pian. Ah, să nu uit: lied-ul interpretat cu atâta pasiune de Laura m-a furnicat din cap până în picioare!
Thierry Huillet
Ce-și dorește Laura Tătulescu în continuare? Să cânte! Cum depășește momentele grele, inerente în viața oricărui profesionist? Prin rugăciune și cu ajutorul mamei, cea care o face să râdă oricând și care i-a fost alături și în această seară. Care este relația ei cu partenerii de scenă? Reușește să colaboreze excelent cu marile nume ale scenei lirice internaționale, cu unele colege are și relații de prietenei, secretul fiind munca, studiul permanent și solid pentru fiecare rol în parte, indiferent de scena unde va cânta sau de dimensiunea acestuia.
Clara Cernat
O seară cu adevărat fantastică! Cu un public eterogen din toate punctele de vedere: mulți tineri, dornici să o asculte pe marea soprană, dar și cunoscători ai artei lirice, veniți să o aplaude din nou la scenă deschisă. Iar gazda serii, Luminița Arvunescu, a fost cu adevărat o gazdă nemaipomenită. De la o ediție la alta a seratelor întinerește, semn că acest proiect muzical era necesar.
Aștept cu nerăbdare următoarea serată! Sunt curioasă în ce loc ne vom întâlni! Și, mai ales, cu cine!
