„Cel mai frumos loc din lume e chiar aici” – Care Santos, Francesc Miralles

Mărțișorul lui 2017 aduce cu el unul dintre cele mai frumoase daruri livrești, traducerea cărții scrise la patru mâini în 2008 de către Care Santos și Francesc Miralles, „Cel mai frumos loc din lume e chiar aici”. Iar pentru echipa Bookhub.ro este cu atât mai prețios darul, cu cât luna martie este luna aniversării noastre, iar cartea apărută la Humanitas Fiction este recomandată de noi și de către cei de la DigiFM. Deci, credem noi, suficiente motive să vă îndemnăm să cumpărați volumul și să-l citiți sau, de ce nu, să-l faceți cadou cuiva drag.

„Cel mai frumos loc din lume e chiar aici” este locul unde ni se îndeplinesc dorințele, acel loc încărcat de magia gândurilor bune și de energiile oamenilor dragi sufletului. E un loc aflat oriunde și nicăieri, face parte din geografia sentimentală a oricăruia dintre noi. Că ne aflăm veșnic în căutarea acestui loc, sau că ne intersectăm pașii cu ai altora pe drumul spre „cel mai frumos loc din lume” prea puțin contează; ceea ce contează cel mai mult e că … există! Pur și simplu există! Este foarte adevărat că unii dintre noi avem nevoie de încercări grele ca să-l descoperim sau ca să credem că există; alții au nevoie doar de un strop de curaj ca să-l găsească și să-l locuiască până la adânci bătrâneți, iar alții, puțini, aleșii, aș spune eu, ajung să-l găsească cu ajutorul prietenilor dragi, acei oameni predestinați să ne influențeze și să ne călăuzească pașii în rătăcirile noastre cotidiene.

Iris este o tânără femeie aflată într-un moment de cumpănă al vieții sale, când orizonturile păreau că i se îngustează până la dispariția totală; părinții îi muriseră într-un tragic accident, iubită nu era de nimeni, searbăd era cuvântul ce-i caracteriza cotidianul. Deci, niciun motiv să mai trăiască. Și cu toate acestea, se pare că ajunge în „cel mai frumos loc din lume”. Cum? Cât timp îi ia? Cine o ajută? La toate aceste întrebări veți găsi răspunsurile citind cartea. Vă asigur că o veți citi pe nerăsuflate, în câteva ceasuri. Și ce ceasuri! Asemenea ceasului care-i este dăruit și care părea că ticăie, dar că nu știe să măsoare corect timpul, orele petrecute citind cartea vă vor scufunda în propriul trecut pentru a reuși după aceea să dați o altă valoare prezentului sau viitorului pe care vi-l doriți.

„Ca veteran al acestei cafenele am să te pun la treabă, îți dau o temă. Vreau ca la masa asta să-ți amintești clipele cele mai grele prin care ai trecut și să descoperi ce a ieșit bun din ele.

– Sper să fiu o elevă silitoare.

– Deja ești, dar înainte de a începe trebuie să te duci la bar și să-i ceri ceva magicianului. Am aflat că v-ați împrietenit, a zâmbit el, iar Iris, amintindu-și de seara precedentă, s-a îmbujorat. Mi-ar fi plăcut și mie să văd trucul cu ceasul… Știi că ești privilegiată? De mult nu mai făcuse așa ceva magicianul.

– Da, a fost ceva special, a bâiguit ea, căutând ceasul în buzunarul paltonului. Cu toate că ceasul ăsta pe care mi l-a dăruit e tare ciudat. Merge, și nu merge. Uită-te și tu, a zis ea, punând ceasul pe masă.

Acele arătau tot ora douăsprezece fix, ca în seara precedentă, dar se auzea un ticăit imperceptibil; trebuia să-l lipești de ureche ca să constanți că înăuntru funcționa ceva.”

„Cel mai frumos loc din lume e chiar aici” nu este o carte pretențioasă, cu acțiune încărcată sau cu planuri multiple de înțelegere, și cred că aici este marele ei atu; dar este o carte care te face să te oprești din nebunia vieții și să înveți să respiri din nou, să dai valoare clipei și să încerci să recuperezi ceea ce e cu adevărat prețios: prietenii, iubirea, solidaritatea, compasiunea, emoția pură, dragostea frățească etc. În cafeneaua „Cel mai frumos loc din lume e chiar aici” există șase mese, fiecare cu un alt nume; la fiecare dintre ele Iris va bea alături de Luca, prietenul ei cu puteri de înger, ciocolată caldă și va învăța să mai facă pași în viitorul ei. Fiecare masă are un nume, dar ultima, cea a despărțirilor, își va pierde renumele, culmea, datorită ei. Ceea ce nu-i deloc în defavoarea acțiunii sau a personajului central. Personajele sunt bine conturate, acțiunea curge, cartea este scrisă asemenea unui scenariu de film de acțiune, scenele se succed cu rapiditate, frazele sunt concise, fără înflorituri, dar cu miez, sunt zeci de fraze care sunt adevărate mantre. Cred că aici își spune cuvântul experiența de jurnalist a lui Francesc Miralles.
Parfumul trecutului, aroma ciocolatei fierbinți, clar-obscurul trecutului care alternează cu incertitudinea viitorului, toate acestea compun un tablou al căutării sinelui. „Cel mai frumos loc din lume e chiar aici” poate fi o adevărată poveste terapeutică pentru cei încercați de soartă, marele merit al romanului fiind dat de faptul că, citind capitol după capitol, nu te simți ca și cum ai fi în cabinetul psihologului, ci simți că renunți de la sine la frici, spaime, tristeți și capeți, în schimb, curaj, prieteni, dragoste, bucuria vieții.

„Pana în mâna dreaptă.

Inima în partea stângă.

Iar tu, pretutindeni.”

„Cel mai frumos loc din lume e chiar aici”, romanul scris de Care Santos și Francesc Miralles este mărțișorul nostru și al celor de la Humanitas Fiction. Vi-l dăruim cu speranța că începutul acestei primăveri este și începutul unui nou drum, un drum al redescoperirilor și al întâmplărilor cu adevărat frumoase.

Editura: Humanitas Fiction