Cartea va fi lansată sâmbătă, 21 noiembrie, începând cu ora 15:30, în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, în Pavilionul Central Romexpo, sala „Mircea Sântimbreanu”.
DESPRE CARTE ŞI AUTOR
Antonio Gramsci este, după Niccolò Machiavelli, al doilea mare gânditor politic italian publicat și tradus în Italia și în străinătate. Gramscianismul reprezintă un fenomen cultural recunoscut la nivel mondial, ce se regăsește în țări ca Marea Britanie, SUA, India sau America Latină.
Prin volumul „Scrieri (1914-1926)”, Antonio Gramsci revine în spațiul românesc cu articole publicate în presa socialistă italiană. Cititorul român are prilejul să întâlnească un mare spirit al gândirii marxiste italiene și mondiale, a cărui influență a trecut dincolo de cercurile comuniste, devenind un reper pentru stânga și dreapta contemporane. Volumul apare în traducerea Ioanei Cristea Drăgulin și este îngrijit de Guido Liguori şi Sabin Drăgulin. Cartea va fi lansată de Adenium sâmbătă, 21 noiembrie, începând cu ora 15:30, în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, în Pavilionul Central Romexpo, sala „Mircea Sântimbreanu”.
Pentru ca destinul intelectual al lui Gramsci în cultura română să aibă un parcurs fericit, Adenium a inițiat colecția „Biblioteca Gramsciana”, în care se vor publica traduceri din opera lui Gramsci și alte lucrări de referință. Coordonatorul acestei colecții este conf. univ. dr. Sabin Drăgulin (Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București), iar comitetul științific este alcătuit, în ordine alfabetică, de: Vito Buono (Centrul interuniversitar de cercetare a studiilor gramsciene al Universității „Aldo Moro” din Bari), Angelo Chielli (Universitatea „Aldo Moro” din Bari), Ioana Cristea Drăgulin (doctor în științe politice), Angelo d’Orsi (Universitatea din Torino), Lea Durante (Universitatea „Aldo Moro” din Bari), Guido Liguori (Universitatea din Calabria), Laura Mitarotondo (Universitatea „Aldo Moro” din Bari), Gheorghe Stoica (Universitatea din București) și Silvio Suppa (Universitatea „Aldo Moro” din Bari).
Fragment din articolul „Utopia”, publicat de Antonio Gramsci în ziarul „Avanti!”, ediția piemonteză, în data de 25 iulie 1918
„Constituțiile politice sunt dependente în mod necesar de structura economică și de formele de producție și de schimb. Prin simpla enunțare a acestei formule mulți consideră că au rezolvat orice problemă politică și istorică, consideră că sunt în stare să împartă lecții în dreapta și în stânga, să reușească a judeca evenimentele pentru a concluziona, de exemplu, că Lenin este un utopic, că nefericiții proletari ruși trăiesc în plină iluzie utopică, iar o teribilă trezire îi așteaptă în mod implacabil.
Adevărul este că nu există două structuri politice egale între ele, așa cum nu există două structuri economice egale. Formula nu este deloc o expresie seacă a unei legi naturale ce sare imediat în ochi.
Între premisă (structura economică) și consecință (constituția politică) raporturile sunt prea puțin simple și directe; iar istoria unui popor nu este documentată doar de factorii economici. Înțelegerea cauzelor este un fenomen complex și încurcat, ce nu aduce bucurie și necesită studiu aprofundat și extins în toate domeniile spirituale și practice, iar această cercetare este posibilă doar după ce evenimentele s‑au sedimentat într‑o direcție ce are continuitate, adică după mult, foarte mult timp după ce acestea au avut loc. Studiosul poate afirma în liniște că o anumită constituție politică nu poate avea succes (nu va dura în timp) dacă nu aderă în mod indisolubil și intrinsec la o determinată structură economică, însă afirmația sa nu are decât un conținut cu valoare generală; în timp ce faptele se desfășoară, cum ar putea el să știe în ce mod această dependență se va stabili? Necunoscutele sunt mai numeroase decât datele cunoscute ce pot fi controlate și fiecare dintre aceste necunoscute pot răsturna o ipoteză avântată. Istoria nu este un calcul matematic: nu există în ea un sistem metric decimal, o numerotație progresivă de cantități egale ce permit cele patru operații, ecuațiile și extragerea rădăcinii: cantitatea (structura economică) devine calitate, deoarece devine un instrument de acțiune în mâna oamenilor, a acelor oameni care nu valorează doar prin greutate, statură, energie mecanică ce provine de la mușchi și nervi, ci valorează în special prin spirit, pentru că suferă, înțeleg, se bucură, doresc sau resping. Într‑o revoluție proletară necunoscută „umanitatea” este încă mai necunoscută decât în orice altă situație: spiritualitatea difuză a proletariatului rus, ca și a altor proletari dealtfel, nu a fost niciodată studiată și poate era imposibil să fie cercetată. Succesul sau eșecul revoluției ne poate oferi un document valid privind capacitatea proletariatului de a fi creator de istorie; iar pentru moment nu ne rămâne altceva decât să așteptăm.
Cine nu așteaptă, adică dorește să aibă o judecată definitivă, își propune alte scopuri: politice, actuale, ce trebuie adresate oamenilor spre care este îndreptată propaganda sa. Afirmația conform căreia Lenin este un utopic nu este o expresie a culturii, nu este o judecată istorică, este un act politic actual.
A afirma atât de sec că, în general, constituțiile politice etc., etc. nu sunt un fapt doctrinar reprezintă tentativa de trezire a unei anumite mentalități, pentru ca acțiunea să aibă loc într‑un mod anume mai degrabă decât în altul.
Niciun act nu rămâne fără rezultate în viață, iar credința într‑o teorie mai degrabă decât în alta are un impact deosebit asupra acțiunii. Chiar și eroarea însăși lasă urme, deoarece este dezvăluită și, ca urmare, poate să întârzie (dar nu poate împiedica) atingerea scopului.”
Acest fragment face parte din volumul „Scrieri (1914-1926)”, de Antonio Gramsci, care va fi lansat de Adenium sâmbătă, 21 noiembrie, începând cu ora 15:30, în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, în Pavilionul Central Romexpo, sala „Mircea Sântimbreanu”. Evenimentul va fi moderat de Gabriel Cheșcu, redactor-șef Adenium, și îi va avea ca invitați pe conf. univ. dr. Sabin Drăgulin, prof. Ennio Triggiani (director al Departamentului de Științe Politice, din cadrul Universității „Aldo Moro” din Bari), prof. Angelo Chielli (Universitatea „Aldo Moro” din Bari) și Vito Buono (Centrul interuniversitar de cercetare a studiilor gramsciane, a Universității „Aldo Moro”din Bari).
Sursa foto: soyons-sauvages.antifa-net.fr
