Podul
Mai întâi a fost pe Pod, Librăria din fundul curţii se numea, într-o casă celebră. A lui Toma Stelian, arhitect Paul Gottereau.
Vedere aeriană Calea Victoriei – colecția Emanuel Bădescu[1]
Apoi, tot pe Podul Mogoşoaiei, cum era denumită Calea Victoriei, în blocul realizat după planurile arhitectului G.M. Cantacuzino. Librăria Kretzulescu. A treia, Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la întretăierea cu strada Brezoianu, lângă locul ce găzduiește Gambrinus, imobil construit la un sfert de secol după ce a fost demolată vechea clădire, ce era situată, în Piața Teatrului. Tot pe Pod…. a lui Nenea Iancu Caragiale.
După un sfert de secol, contemporan cu noi, pe același loc, al primei librării, se deschidea un nou magazin. Takumi – se numește, în traducere din limba japoneză: artizan.
“Magazinul Takumi este forma pe care a luat-o dorința de a aduce în țara noastră produsele uneia dintre cele mai rafinate civilizații ale lumii. Ele s-au născut din continuitatea efortului în orizontul perfecțiunii. O continuitate de secole. Toate obiectele din magazinul Takumi poartă pecetea acestei năzuințe. De aceea, odată intrate în casa noastră, ele ne înnobilează viața și ne dau sentimentul plăcut (și un pic orgolios) că participăm la o civilizație înaltă.”
Ștefan Liiceanu – fondatorul magazinului Takumi
Bulevardul
Poţi să mergi cu butca, sau caleaşca – în funcţie de rang – pe Podul Mogoşoaiei ca prin vremile descrise de Gheorghe Crutzescu în a sa carte, să opreşti în piaţeta Boteanului – în staţia de trăsuri, lângă fosta grădină a pictorului Aman,
Biserica Boteanu – foto Willy Prager
o iei binişor pe lângă casa realizată după planurile arhitectului Ion Socolescu, treci prin timp pe la fostul bloc la parterul căruia se găsea magazinul Unic – arhitect Horia Creangă,
laşi în urmă reclama Antinevralgicului de pe Magheru One, a doctorului Nanu Muscel, traversezi, coteşti la dreapta şi, la întretăierea fostelor bulevarde Ion I.C. Brătianu, astăzi Nicolae Bălcescu și Take Ionescu, astăzi Gheorghe Magheru… ai ajuns. În faţa ei. O vitrină din interbelic, frumos descrisă de către Paul Morand, deşi eşti trăitor în acest secol: XXI.
Deschiderea…
De cum ai intrat… veii recunoaște atât obiectele din renumitele ceremonii ale ceaiului care i-au fascinat întotdeauna pe vizitatorii Japoniei, ceainicele din ceramică, metal sau lemn, seturile de căni,
dar și alte ustensile utile pentru preparat și servit masa, cum sunt celebrele cuțite de bucătarie din oțel japonez, nelipsite din restaurantele specializate, oalele de ceramică, bolurile de diverse dimensiuni, tăvile de lemn, farfuriile sau sticlele din ceramică decorată.
De asemenea, la Takumi veți putea găsi unele dintre cele mai admirate și rafinate obiecte specifice artei japoneze, kimonourile, nu numai pentru adulți, dar și pentru copii.
Evantaiele din mătase pictată, pisicile cu noroc sau păpușile de lemn Kokeshi sunt mici suveniruri care pot completa atmosfera unei case….
…. cât și cărțile, pentru că da, s-a deschis noua Librărie Humanitas Magheru (Bdul Nicolae Bălcescu, nr. 36).
Librăria Humanitas Magheru împreună cu Takumi, vă aşteaptă din 12 aprilie cu multe surprize: raftul #trending, în care sunt prezentate cărțile remarcate în presă, pe bloguri, de cititorii pasionați și, deopotrivă, pe cele cu autograf și mesaje de la scriitori care vor putea fi găsite în permanență în librărie.
Într-un spațiu de 150 de metri pătrați transformați spectaculos de către artistul Mihail Coșulețu, pe un bulevard care are acum o șansă în plus să își recupereze poziția centrală în preferințele noastre culturale. O librărie în care găsiți 20.000 de cărți și un magazin cu o colecție, unică în România, de obiecte japoneze artizanale, funcționând împreună într-un spațiu cursiv, în care variațiile provin mai ales din culorile și formele produselor.
Cu o zi mai înainte, mai mulţi scriitori au venit pe parcursul zilei pentru a semna în volumele pe care le-au scris. Printre ei, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Sabina Fati, Radu Paraschivescu, Ioana Nicolaie, Daniela Zeca-Buzura, Cezar Paul-Bădescu, Ciprian Măceşaru,
„Dacă mă-ntrebaţi cum se face că mai avem curajul să deschidem librării când altele se închid (…) răspunsul meu este că nu pot trăi fără un ideal, fără o implicare totală în ceva, ori pentru că în ciuda a ceea ce cred unii şi alţii nu-mi trădez ţara ci mi-o iubesc enorm, mie mi-a intrat în cap că poporul nostru dispare dacă se întrerupe legătura României cu cartea. Limba se degradează, odată cu limba – gândirea, lipsa de contact a unui popor cu o carte îl expun direct la dispariţia lui.”, a spus filozoful Gabriel Liiceanu.
Ce înseamnă pentru artistul Mihail Coșulețu, cel care a creat conceptul de design, Librăria Humanitas Magheru & Magazin japonez Takumi?
“După ce am studiat cărți, albume, caligrafie și tot ce am putut găsi despre dispunerea corpurilor într-un spațiu japonez, am ajuns în fața unei dileme: existau două moduri de a fi ale acelorași oameni. Pe de o parte mă întâlneam cu binecunoscuta austeritate a spațiilor lor de locuit, cu lipsa lucrurilor mai degrabă decât cu prezența lor. Pe scurt, o întreagă atmosferă a simplității. Pe de altă parte, exista inflația dusă la extrem a unui magazin japonez tipic, cu toate exponatele la vedere, fără nici un centimetru pătrat lăsat neinvadat de obiecte.
În noua noastră librărie am combinat cele două dimensiuni. Mobilierul, pereții și tavanul sunt menite să aducă liniște, calm, sobrietate, să nu iasă în evidență în defavoarea obiectelor expuse. Explozia de culori și forme o vor asigura cărțile și obiectele, care par că au ocupat cu totul spațiul.” – Mihail Coșulețu
[1]http://albumdefamilie.bucuresti2021.ro/memory/vedere-aeriana-calea-victoriei-3/