În a mia și a doua noapte
Pavilionul Republicii Moldova la cea de-a 61-a Expoziție Internațională de Artă – La Biennale di Venezia
Republica Moldova participă pentru prima dată oficial, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Ministerului Afacerilor Externe, la Expoziția Internațională de Artă – La Biennale di Venezia cu proiectul În a mia și a doua noapte, realizat de artistul Pavel Brăila (Republica Moldova) și curatoriat de Adelina Luft (România).
Prezentat în spațiul Santa Veneranda, parte a Chiesa dei Santi Geremia e Lucia din Veneția, în cadrul celei de-a 61-a ediții a Bienalei, proiectul marchează un moment inaugural pentru Republica Moldova și afirmă angajamentul său față de dialogul cultural internațional contemporan.
Pavel Brăila – Magic Carpet drone, carpet, 2018 – photo credits _ Vadim Hîncu
În acord cu tema Expoziției Internaționale de Artă – La Biennale di Venezia din acest an, In Minor Keys, instalația este construită în registrul frecvențelor joase: al murmurului, al atenției și al apropierii. În a mia și a doua noapte evită retorica spectaculoasă și propune o reflecție asupra modului în care imaginația și cultura materială pot funcționa ca spații de continuitate într-un context marcat de instabilitate și transformări globale.
În interiorul bisericii, un ansamblu de covoare plutește între podea și boltă, susținut de drone. Obiect familiar — legat de casă, grijă și continuitate — covorul este purtat de o tehnologie asociată de obicei supravegherii, controlului, și acum și conflictelor armate. Instalația inversează simbolic rolurile: drona nu mai delimitează și nu mai urmărește, ci sprijină. Pentru un moment, o tehnologie a dominării devine un gest de protecție, iar memoria domestică capătă forța de a ține în aer un spațiu comun.
Lucrarea În a mia și a doua noapte continuă direcția deschisă de Pavel Brăila cu Magic Carpet (2018), unde un covor țesut era ridicat de drone. Imaginea, inițial poetică, capătă astăzi o rezonanță nouă într-o lume în care tehnologia și spațiul aerian au devenit teritorii ale redefinirii.
Inspirându-se atât din tradiția covoarelor țesute în casele și satele din Moldova — transmise ca zestre și păstrate ca memorie de familie —, cât și din motivul oriental al bisat al-rih (covorul zburător) din poveștile din „O mie și una de nopți”, proiectul revendică povestirea ca gest de a ține deschisă posibilitatea viitorului, de a imagina alte ieșiri dintr-o lume în care granițele se pot schimba, iar siguranța este fragilă. În loc să ofere evadare, Brăila propune zborul ca metaforă a solidarității și a imaginației colective. Fiecare covor suspendat evocă protecția, bunăstarea și continuitatea vieții, reconstruind, fir cu fir, o cosmologie a grijii.
„Sunt bucuros că prima participare oficială a Republicii Moldova la La Biennale di Venezia are loc prin acest proiect, care s-a conturat din realitatea prezentului și poartă un mesaj subtil, dar puternic. Covorul este un simbol universal al casei și al grijii, însă cerul nu mai înseamnă doar libertate, ci și teamă. Imaginând un alt capitol — a o mie și a doua noapte — dronele din instalație nu amenință, ci susțin: transformă un instrument al controlului într-un gest de protecție. Este o lucrare despre fragilitate, dar și despre capacitatea noastră de a rămâne împreună și de a imagina o lume mai sigură”, spune Pavel Brăila.
„În acord cu tema Biennale, In Minor Keys, ne-a interesat să lucrăm în registrul frecvențelor joase. Nu să ilustrăm conflictul, ci să construim un spațiu în care atenția și imaginația coexistă”, adaugă curatoarea Adelina Luft.
Într-o epocă marcată de fragmentare și de instrumentalizarea tehnologiei, În a mia și a doua noapte sugerează o inversare a funcției: de la dominație la susținere, de la delimitare la interdependență, către posibilitatea unei coexistențe încă de imaginat.
