„Ar trebui să ne naștem bătrâni, să fim înțelepți.”
Ca să lucrezi (cu și) în beneficiul copiilor din centrele de plasament sau abandonați pe cine știe unde ai nevoie de energie, foarte multă energie. La care se adaugă empatie, știința relațiilor interpersonale de calitate, capacitatea de a căuta și găsi soluții pentru nevoile celuilalt. Și peste toate acestea dragostea de aproapele, căci, nu-i așa, fără ea nici că se poate să mutăm munți, să aducem zâmbetele pe fețele chinuite de dor sau să facem că curgă lacrimi de fericire din ochi secați deja de suferințe nesfârșite. Vorbesc despre toate acestea pentru că voluntariatul mă definește ca om și activitățile de voluntariat fac parte din agenda mea zilnică de ani și ani de zile. Am mers la concertul celor de la Hope and Homes for Children (HHC Romania) știind că voi întâlni oameni cu inimi cât cerul și pământul la un loc, oameni frumoși, sensibili și dornici să schimbe ceva în viețile celor cu mai puține șanse. Și, credeți-mă, să construiești satul acela de care e nevoie ca să crești un singur copil (e un celebru proverb cu care a deschis seara Dragoș Bucurenci) nu e nici puțin lucru și cu atât mai puțin ușor.
Adrian Despot
Aș vorbi preț de zeci de pagini despre concertul din seara primei duminici din mai 2017. Dar o să încerc să redau parte din atmosfera locului fără să plictisesc și fără prea multe divagații. Dragoș Bucurenci și Amalia Enache au fost cele două gazde ale serii; șarmante, cu prezență de spirit și atenți la detalii, eleganți (Dragoș Bucurenci e elegant prin însăși natura lui; l-am văzut o dată la plimbare cu câinele – un splendid exemplar de vânătoare – era la fel ca pe scenă, genul acela de eleganță înnăscută, studiată atât cât trebuie, firească și interioară, dacă înțelegeți ce vreau să spun) au reușit să întrețină atenția spectatorilor și să-i atragă în mrejele muzicii de cea mai bună calitate. Seara a fost eclectică din punct de vedere artistic, atât cât trebuie și exact cum trebuie pentru un concert de caritate. A avut și momente orchestrale (antrenante și frumos construite sub bagheta lui Marin Cazacu, cel care conduce Ansamblul Violoncellissimo), a avut și momente susținute de mari voci ale scenei românești, a fost și un mic moment teatral, ca să nu uităm și de momentul susținut de Corul Național de Cameră Madrigal – Marin Constantin. Au fost pe scenă Andra, Loredana Groza, l-am avut pe Adrian Despot (preferatul meu – s-a văzut că e obișnuit să cânte cu orchestră și că are știința ascultării acesteia și coordonării din mers, ba chiar s-a întors cu fața spre ei de vreo două ori, doar pentru a primi sunetul așa cum trebuie și pentru a le pândi mișcările). Recunosc că abia am așteptat să o reascult pe Roxana Constantinescu, o ascultasem în decembrie la Teatrul Național (eveniment despre care am scris la timpul său) și nu m-a dezamăgit: „Mon coeur s´ouvre a ta voix” din „Samson și Dalila” a smult ropote de aplauze, pentru ca la „I could danced all night” din „My Fair Lady” să cucerească și pe cei mai cârcotași spectatori. Tehnică vocală, măiestrie artistică și multă muncă, într-un cuvânt Roxana Constantinescu. Andrei Licareț cu finalul din Concert pentru pian nr. 1 în mi minor, op. 11 a câștigat de partea sa pe cei din sală prin sensibilitate și emoție tradusă în sunete impecabil legate sub forma unei partituri muzicale aparte. Madrigalul și Cantus Mundi au încheiat concertul în cel mai fericit mod posibil: celebrând viața, bucuria și candoarea copilăriei. Scena Ateneului Român s-a umplut la refuz cu cei aproape 100 de copii, componenți ai Corurilor Cantus Mundi, cei care au cântat împreună cu Corul Național de Cameră Madrigal-Marin Constantin cu voci angelice, lăsând bucuria să prindă aripi și să zboare spre oamenii cu suflete mari.
mezzosoprana Roxana Constantinescu
Au fost multe momente când noi, spectatorii, am fost nevoiți să ne ștergem lacrimile: când l-am văzut pe ecranul din spatele scenei pe Ionuț Ursu, unul dintre copiii ajutați de Hope and Homes for Children Romania să trăiască, să crească frumos și să dea la rândul său comunității parte din sufletul său mare; când ne-am readus aminte de „Supraviețuitorul”, Robert Paul Igna și i-am ascultat întreaga poveste. Dar poate că cel mai frumos și plin de emoție moment al serii a fost cel în care Maria, componentă a Ansamblului Violoncellissimo și unul dintre copiii avuți în grijă de HHC România și-a primit darul: un violoncel, instrumentul ei și numai al ei; era sprijinită de Amalia Enache, pentru că i se făcuse rău încă de la începutul concertului și abia se mai ținea să nu cadă de emoție. Bucuria în starea ei cea mai pură, asta am simțit atunci și acolo. Rare mai sunt momentele acestea, dar cu atât mai prețioase.
Ștefan Dărăbuș, directorul regional Europa Centrală și de Sud Hope and Homes for Children a urcat pe scenă și le-a vorbit spectatorilor despre misiunea fundației pe care o conduce așa cum puțini reușesc să o facă în astfel de momente: simplu, la obiect, de o sinceritate dezarmantă, prezentând copiii aflați în sală și pe susținătorii fideli ai acestora. Și copiii aceștia chiar merită o atenție specială, pentru că sunt cu adevărat speciali, în cel mai pozitiv sens cu putință.
Robert Paul Igna și Ștefan Dărăbuș
Quartz Media Production au organizat acest mare eveniment de caritate impecabil, cu o atenție deosebită pentru detalii, de la primirea în holul Ateneului Român, până la caietul program al serii și toate celelalte materiale. Ioana Drăgulinescu și minunatele ei colege au vegheat din umbră pentru ca totul să meargă șnur și satisfacția petrecerii unui timp de calitate să fie prezentă la sfârșitul evenimentului. Mai rar așa ceva în lumea show-bizz-ului românesc. Ateneul Român s-a dovedit, încă o dată, alegerea cea mai bună pentru un astfel de concert, ținuta de gală fiind parte din decorul somptuos și eleganța cuvântul de ordine.
Pentru prima oară după foarte mult timp nu găsesc încheierea potrivită. Poate că e un semn: nu, nu trebuie încheiat nimic, ci trebuie continuat acest minunat proiect. Și da, putem ajuta cu toții la construirea comunității Hope and Homes for Children Romania.
Sursa foto: https://www.facebook.com/hopeandhomesforchildrenromania/
