N-o să renunț prea curând la întâlnirile informale cu copiii, mai ales cu cei de vârste mari. Îmi place să-i observ, să-i provoc și, mai ales, să-i înțeleg. Cu cât crește mai mult diferența de vârstă dintre mine și ei, cu atât mai fragili, mai sensibili mi se par. Această sensibilitate pusă în slujba cunoașterii va da roade întotdeauna. De asemenea, îmi place să le descopăr preferințele literare, să le aflu alegerile și să le răsfoiesc, sau chiar citesc cărțile. Așa cum spuneam pentru Aleph News, înainte de atelierele Polirom Junior din cadrul Bookfest 2023, copiii sunt copii: indiferent din ce generație fac parte, ei au nevoie de eroi, de personaje și de antiteza dintre bine și rău cu ajutorul căreia să construiască lumi de poveste.
Anul acesta am avut mai puțini copii participanți la cele două ateliere – unul din motive este greva profesorilor (unul dintre părinții care i-au însoțit pe copii mi-a mărturisit că ar fi fost mult mai bine să fi pus atelierele sâmbăta, pentru că n-ar fi fost nevoit să se învoiască de la serviciu). Mă rezum la a consemna, fără să comentez pe marginea acestui aspect, prefer să visez că voi apuca timpul în care părinții din România vor înțelege diferența dintre un asistent social și un profesor, sau, mai rău, dintre o bonă și un cadru didactic bine pregătit. Revenind la copii, de această dată am lucrat cu copiii de la Școala Gimnazială Nr. 311 – coordonator, profesor Claudia Smărăndoiu – și cu cei de la Colegiul Național Elena Cuza – coordonator, profesor învățământ primar Irina Terecoasă. Cu puștii de la „Elena Cuza” am lucrat și la Gaudeamus 2022, dar cu cei ai dnei Smărăndoiu abia am făcut cunoștință.
Pentru cei mari am ales două cărți de istorie, scrise de Susan Wise Bauer. Cele două volume fac parte dintr-un proiect editorial gândit special pentru copii și menit să-i facă pe aceștia să înțeleagă ce este istoria (ca domeniu de cercetare) și la ce ne ajută să cunoaștem faptele și evenimentele istorice. Dialogul cu copiii s-a legat foarte repede, astfel încât după primele două întrebări aproape că n-a mai fost nevoie să intervin. Unii dintre ei citiseră cărțile, mai ales cea dedicată antichității și am rămas impresionată de cât de multe date și detalii au reținut. Pe de altă parte, surprinzătoare capacitatea lor de sinteză, de la copii te aștepți mai degrabă să pună accentul pe aspecte mai puțin importante, dar n-a fost cazul. Am discutat despre legi și cum se schimbă acestea în funcție de epocă, despre moravuri și filosofi, despre Alexandru Macedon, ba chiar și despre Seneca și Marc Aureliu. Când am trecut la cartea dedicată Evului Mediu a fost nevoie să-i ghidez puțin, întrucât nu reușeau să înțeleagă legătura dintre creștinism și schimbarea hărții politice a lumii. Ce mi-a plăcut a fost că discuția nu s-a purtat pe un ton grav, copiii s-au comportat absolut normal, au fost naturali, bine educați și cu un simț al orientării fantastic.
Cel de-al doilea atelier a fost sub semnul efervescenței: copii de 10 ani, care nu prea reușesc să stea locului, nici măcar când răspund (serios) la o întrebare. Dar mie mi-a plăcut tocmai această agitație. Am plimbat microfonul de la unul la celălalt cu o viteză uluitoare, aproape că nu reușeam să ajung în timp util la unul sau celălalt dintre ei. Le-a plăcut foarte mult Motanul chinez, cartea lui Flavius Ardelean au răsfoit-o și le-a plăcut, iar când a venit vorba de cartea Dianei Geacăr s-a schimbat și mai mult dinamica de grup, pentru că le-am făcut surpriza de a le-o prezenta pe scriitoare în carne și oase. Diana Geacăr și poveștile ei despre dragoni au scris povestea atelierului. Au curs întrebările – Diana i-a provocat continuu, dar și ei i-au pus tot felul de întrebări, unele mai haioase, altele foarte serioase. La finalul întâlnirii, Diana Geacăr le-a povestit câte ceva despre ce vor putea citi în următoarele două volume ale seriei dedicată dragonilor mici și le-a mărturisit că au ajutat-o foarte mult în construirea personajelor.
Două ore care m-au ajutat să uit preț de greva profesorilor și de toată degringolada din societatea românească a timpului prezent. Până la urmă, copiii ne scot la liman, numai să nu uităm că de noi depinde dacă vor și pot să facă acest lucru. Am rămas fascinată (și nu sunt ușor de adus în starea aceasta) de o fetiță blondă, de zece ani, care vorbea fluent și cu mult mai bine decât mulți dintre adulții de care mă înconjor zi de zi, dar și de un băiat de la primul atelier, care avea o memorie uluitoare și o atenție la detaliu demnă de marii analiști de date. Mi-aș dori să mă reîntâlnesc peste ani cu acești copii și să aflu că citesc la fel de mult, că rămân în România și că… citesc în continuare cărți apărute la Editura Polirom și/sau alte edituri românești.
***
Povestea lumii. Istoria pe înţelesul copiilor. Vol. I: Antichitatea. De la primii nomazi la ultimul împărat roman de Susan Wise Bauer
Ilustraţii de Jeff West
Traducere din limba engleză de Ioana Avădănei
Unde și cum au apărut primele așezări omenești? Care au fost primele forme de scriere? Unde și când a apărut primul cod de legi? Când și de ce au fost construite piramidele egiptene? Care sunt cele mai vechi civilizații ale Greciei și de ce au dispărut ele? De ce au izbucnit războaiele dintre greci și perși? Dar cele dintre Roma și Cartagina? Și cum a fost posibil ca un băiețel de șase ani să devină ultimul împărat al Romei?
Scrisă într-un stil direct și antrenant, Povestea lumii. Istoria pe înțelesul copiilor este o serie de patru volume care prezintă istoria omenirii din cele mai vechi timpuri și până astăzi. Capitolele fiecărui volum sunt centrate pe evenimente și personalități importante din perioada analizată și oferă un mod plăcut și accesibil de a cunoaște și a înțelege istoria. Primul volum, consacrat istoriei antice, începe cu cei mai vechi nomazi despre care avem mărturii arheologice și se încheie cu ultimul împărat roman. Sunt descrise vechile popoare și civilizații dintre Tigru și Eufrat și din jurul Mediteranei, dar și din Orientul Îndepărtat, din Africa și de pe continentul american.
*
Povestea lumii. Istoria pe înţelesul copiilor. Vol. II: Evul Mediu. De la căderea Romei la începutul Renașterii de Susan Wise Bauer
Traducere din limba engleză de Ioana Avădănei
Cine au fost primii locuitori ai Britaniei? Cum a apărut Marele Canal din China? Cine a inventat praful de pușcă? Cum a ajuns Spania sub stăpânire musulmană? Cine a debarcat primul în America? Unde a fost descoperită ciocolata? Cum funcţiona prima tiparniţă? Scrisă într-un stil direct și antrenant, Povestea lumii. Istoria pe înţelesul copiilor este o serie de patru volume care prezintă istoria omenirii din cele mai vechi timpuri și până astăzi. Capitolele fiecărui volum sunt centrate pe evenimente și personalităţi importante din perioada analizată și oferă un mod plăcut și accesibil de a cunoaște și a înţelege istoria. Al doilea volum, consacrat Evului Mediu, începe de la căderea Imperiului Roman de Apus sub atacurile triburilor barbare și arată cum și-au construit conducători din diversele zone ale lumii noile imperii. De la ascensiunea dinastiei Tang la Marea Schismă, de la unirea musulmanilor într-un imperiu islamic de către profetul Mahomed și urmașii lui la încoronarea lui Carol cel Mare, de la Reforma lui Martin Luther la primii împăraţi moguli, volumul ne spune povestea regilor, a împăraţilor, a liderilor religioși și a oamenilor pe care aceștia i-au condus.
***
Motanul Chinez de Mika Waltari
Traducere din limba finlandeză de Teodor Palic
Cu ilustrații de Elena Lot Vlad
Motanul Chinez urmărește uimitoarele aventuri ale unui pisoi înzestrat cu calităţi excepţionale, care pleacă să cutreiere lumea, convins că nu va învăţa nimic până nu va vedea cu ochii lui ce se întâmplă prin alte părţi. Călătoria în căutarea înţelepciunii îl va purta până la Paris, nu înainte de a duce o luptă teribilă cu șobolanii de pe Vaporul Vapoarelor, supușii regelui Coadă Pleșuvă al IV-lea.
*
Miraculoasa viaţă uitată a lui Iris Cartier de Flavius Ardelean-Bachmann
Cu ilustrații de Radu Răileanu
Lângă un oraș trist și fără nume se află orfelinatul doamnei Kralle, unde trăiește orfana Iris împreună cu păpușa ei, Siri. Traiul acolo e tare nefericit pentru fetiţă fiindcă doamna Kralle nu o place și ceilalţi copii o cred o ciudată. Însă, când Iris descoperă o perlă magică în pieptul lui Siri și suflă peste ea, i se arată o lume miraculoasă: Teatrul Cartier cu păpușile sale adormite. Cu ajutorul doamnei Kah și al domnului Wuh, creaturi de praf și de rugină, Iris pornește în căutarea Suflului Vieţii prin universul subteran păzit de zeiţa Mamamana. Lumini și umbre, iubire și ură, adevăr și minciună, oameni curajoși și monștri înfricoșători – Miraculoasa viaţă uitată a lui Iris Cartier este povestea fascinantă a descoperirii de sine, iar Iris e fiecare dintre noi.
„Romanul lui Flavius Ardelean-Bachmann te transpune de la primele pagini într-un film de animaţie al lui Miyazaki: un univers întunecat, în care umbrele prind viaţă, iar memoria ascunde, nu revelează. Iris, personajul principal, fetiţa care dă viaţă păpușilor, trăiește într-o lume ostilă, din care se refugiază într-o existenţă paralelă, totuși familiară. Este o carte înrudită cu Alice în Ţara Minunilor, dar și cu Pinocchio – Flavius Ardelean-Bachmann stăpânește arta suspansului, dar și secretele unei proze «pentru copii» de mare calitate: știe că o asemenea proză trebuie să arate lumea așa cum e – plină de umbre, bântuită de întuneric și demoni.” (Bogdan-Alexandru Stănescu)
*
Când erau dragonii mici de Diana Geacăr
Cu ilustrații de Radu Răileanu
O carte despre puterea prieteniei și încrederea în sine
O poveste care are loc înaintea aventurilor din Ce văd dragonii.
Bruma visează să ajungă pictoriţă și se trezește deodată într-un tablou cu un oraș unde iarba e albastră, borcanele de dulceaţă cresc în copaci, iar mesele pregătesc singure de mâncare. Acolo îi întâlnește pentru prima dată pe dragonul Smoc-gălbui și pe fraţii Izma și Omăt, care o învaţă să zboare. Împreună cu ei și cu misteriosul lor prieten, Mugur, Bruma pornește într-o misiune de salvare a locuitorilor, ale căror Vise au fost puse pe fugă de Spaime.
