Nu vă așteptați la rețete din partea mea cu privire la acest subiect. Cunosc câteva formule cu care ar putea ieși în câștig orice scriitor, dar mă gândesc că nu scriitorul contează în toată această ecuație, cât mai ales cititorii, în cazul de față – copiii. Căci ei sunt în formare, încă nu au apetit pentru marea literatură, după cum nu au nici resursele necesare unei percepții corecte a mesajului unei „cărți serioase”. Spuneam și la lansarea romanului Friedrich, marele detectiv de Philip Kerr, apărut recent în colecția Smart Age de la Editura Corint – literatura pentru copii se scrie greu, iar cea foarte bună chiar ne e dată doar de către cei puțini și aleși. Autorul trebuie să intre în universul copilăriei, să facă parte din lumea personajelor, pe care trebuie să și le apropie, personajele trebuie să fie firești, fără stridențe, să vorbească ca și cum ar fi „de-al lor”, adică ca și cum ar fi prieten de-o viață cu cititorul. De aceea se și impun traduceri revizuite ale marilor opere literare, la anumite intervale de timp, pentru că limba este într-o continuă schimbare, iar copiii de astăzi uneori nu mai înțeleg aproape nimic din felul cum se vorbea cu zeci/sute de ani în urmă.
A fost o reală plăcere să stau în public și să-i văd/ascult pe invitații serii cum pledează pentru carte! Dar cât de frumos au vorbit! Și m-am bucurat mult, a fost soiul acela de bucurie care apare atunci când copilul tău te face mândru până la cer și înapoi.
Selma Iusuf (jurnalistă, KissFM, Dilema veche), Cătălin Striblea (jurnalist, DigiFM), Dan Antonescu (polițist criminalist și realizatorul unor emisiuni de televiziune cu subiect detectivistic) și Cătălin Strat (director Corint Junior) i-au introdus pe cei prezenți la Cărturești Carusel în lumea lui Friedrich, puștiul care devine peste noapte martor (tăcut sau nu, rămâne să aflați citind cartea) la instaurarea nazismului. Să scrii o carte pentru copii cu un subiect atât de dur (și trist, evident). Pentru asta trebuie să fii un mare scriitor, iar Kerr chiar a fost unul dintre cei atinși de geniu. Selma Iusuf a insistat pe felul cum reușește personajul central să treacă prin marile încercări, cu detalii semnificative, chiar a citit cartea cu foarte mare atenție și cu o plăcere nedisimulată. Cătălin Striblea a intrat în subiect un pic altfel: le-a vorbit ascultătorilor de Winston Churchill, ba chiar a venit și cu un tricou imprimat cu prim-ministrul englez. A câștigat audiența (ca să folosesc un termen specific jurnaliștilor) vorbind pe limba copiilor, convingător, pasionant, la obiect, fără să facă spoiler, dar accentuând trăsăturile esențiale. Dan Antonescu a fost responsabilul cu umorul, el având în orice moment o replică bună de destins atmosfera, căci da, subiectul fiind destul de grav, lucrurile ar fi putut deveni un pic prea serioase. Ne-a explicat ce e cu trusa de detectiv, care e diferența dintre un detectiv și un criminalist și, evident, ne-a îndemnat să citim cartea.
Toți vorbitorii serii au insistat pe ideea ca această carte să fie citită mai ales de către părinții copiilor, de către adulți. Și bine au făcut! E una din acele cărți care te fac să găsești cea mai bună (și scurtă cale) spre mintea copilului. Îi dezvolți acestuia o capacitate de judecată adecvată, îl ajuți să-și construiască argumente, îl ajuți să-și găsească cele mai bune exemple etc. Și toate acestea prin intermediul unei lecturi frumoase, în ciuda subiectului trist. Pentru că în carte găsim și multă copilărie, așa cum este ea, cu multe aventuri, cu multe râsete și cu multă candoare.
Într-o lume a haosului, lipsită de repere și valori, în care pare că trebuie să învățăm din mers să ne orientăm, cărțile vin și fac diferența dintre „a fi un bun cetățean” și „ a fi extremist”. Gustul pentru libertate se dezvoltă și prin intermediul lecturilor de cea mai bună calitate. Iar Friedrich, marele detectiv de Philip Kerr este una din cărțile esențiale pentru formarea viitorului cetățean responsabil.
Credit foto: Sorin Mircea Vasilescu
După cum vedeți, n-am dat rețeta unei lansări de carte. Dar puteți încerca să aduceți trei oameni frumoși, deștepți și cu mințile deschise în același loc și să vedeți ce iese. Un dialog pertinent, viu și plin de miez pe marginea unei cărți nu poate fi decât fertil. Mulțumesc celor mai buni ambasadori pe care i-a putut avea Friedrich, marele detectiv de Philip Kerr.
