E greu să vorbești despre Lucian Pintilie. Fie și pentru că e greu să folosești verbe la timpul trecut. Dar e și frumos, cât se poate de frumos să vezi cum toți foștii lui colaboratori/colegi și prieteni vorbesc despre el la un prezent continuu din care pare că nimeni nu-și dorește să iasă.
Credit foto: Lucian Năstase
Personalitatea uriașă a lui Lucian Pintilie nu-i copleșește, dar îi obligă pe cei care l-au cunoscut! Îi invidiez pe cei care au avut șansa să-i stea în preajmă fie și pentru câteva ceasuri. Mi-ar fi plăcut să-l văd cum lucrează, cum reușește să scoată din actori și toți ceilalți ceea ce au ei mai bun. Lucian Pintilie a fost nu doar un mare regizor, a fost și un mare Om, un risipitor de fapte bune, de generozitate și de alte câteva dintre cele trebuincioase unui actor.
Credit foto: Lucian Năstase
În 30-31 ianuarie UNATC a fost în sărbătoare. Pentru că, nu-i așa, orice instituție culturală și de educație trebuie să aibă și un prilej de întâlnire a celor care au trecut pe acolo. Sala Ileana Berlogea a fost locul potrivit, a ținut loc de „acasă” pentru marii actori ai scenei și filmului românesc (care au lucrat sau nu cu marele regizor), actuali studenți și profesori. Te copleșește imaginea unei săli întregi prinsă în mrejele lui Lucian Pintilie. El era acolo, cu ei și printre ei, zâmbea în colțul gurii atunci erau evocate diferite întâmplări de la filmări, părea că-i îndrumă pe toți, astfel înct calvacada amintirilor să devină de neoprit. Dar, în același timp, nu puteai să nu remarci un fel de sfială a tuturor celor care vorbeau despre aniversatul zilei. Tora Vasilescu și delicatețea ei, George Mihăiță și celebra lui modestie, Magda Catone completând cu voce joasă din public, Victor Rebengiuc în mare vervă, antrenat fiind de Florin Zamfirescu și Florin Mihăilescu, Ioana Crăciunescu cu intervenția ei punctuală, dar atât de bine-venită…
Credit foto: Lucian Năstase
Fiindcă pe 30 ianuarie este și ziua marelui I.L.Caragiale, gazdele s-au gândit (și bine au gândit) că o pauză de prânz în care micii și berea să îmbie pe toți cei prezenți la o firească continuare a depănării de amintiri ar fi binevenită. Nu, nu s-a căzut în derizoriu, cum ar crede mulți, ci în jurul meselor s-au (re)povestit întâmplări, s-a vorbit despre oameni care nu mai sunt sau s0au evocat întâmplări cu mult haz. S-a râs mult, s-a povestit și mai mult, au curs amintirile.
Credit foto: Lucian Năstase
Aniversarea UNATC a continuat dup-amiază cu proiecțiile a două documentare: „Fără titlu”, realizator Horea Lapteș (documentar „De ce trag clopotele, Mitică?”), respectiv „Filmare/Filmage”, realizator Gabriel Kosuth (documentar „Balanța”). Dar despre ele într-un alt material.
Credit foto: Lucian Năstase
Cred că Lucian Pintilie a zâmbit, ba chiar cred că a și râs, din când în când, ieri. De ziua UNATC. Și de ziua lui și a lui Conu´ Iancu. Să tot mai fie astfel de aniversări.
