De data aceasta vă propunem trei titluri apărute în colecția Humanitas Junior, o colețcie frumoasă, cu titluri tentante și care se remarcă pe piața editorială românească.
„Enciclopedia zmeilor” de Mirea Cărtărescu
O bijuterie de carte, o carte-obiect ce poartă semnătura celebrului Mircea Cărtărescu. Care, iată, aduce vorba despre zmei, cei care ne sunt atât de dragi încă din copilărie și care, de ce nu, ar trebui să populeze și lumilor copiilor de astăzi. Dacă despre dinozauri, unicorni și alte lighioane dispărute azi, vorbesc mai toți copiii, de ce n-ar vorbi și despre zmei? Tipărită în format mare, cu ilustrațiile realizate de Tudor Banuș, „Enciclopedia zmeilor” poate fi cel mai frumos cadou pe care-l puteți face copilului, mic sau mare.
„Ilustrată din abundență cu desene după natură ieşite din pana inspirată a lui Tudor Banuș, Enciclopedia zmeilor de Mircea Cărtărescu (controversatul autor al anilor 80) aduce pentru prima dată la lumină o lume întreagă ce părea pierdută pentru totdeauna. Urme ale mitologiei zmeilor există, e drept, în folclorul romanesc, dar, cum s-a remarcat de mult, zmeul nu are chip și nici trăsături distinctive clare. Această lipsă e suplinită din plin de cele douăsprezece specii de zmei prezentate aici împreună cu habitatul lor natural, cu anatomia, istoria, limba, obiceiurile, ocupațiile, știința și artele lor. În plus, o serie de zece povesti subtil înlănţuite una cu alta ca într-o salbă fără sfârşit ne prilejuiesc o delectabilă întâlnire cu zmei vii, aflaţi în plină acţiune, în toate împrejurările vieţii acestora.“ (Ziarul de decembrie)
«Istorie
Primele mărturii istorice care atestă culturi ale zmeilor pe (și mai ales sub) teritoriul Eurasiei – zmeii sunt complet absenți pe celelalte continente – începând din mileniul al șaselea î.Cr. au fost scoase la lumină în 1905 de către lordul Humphrey. E vorba de faimoasele coifuri „cu ace de seringă” găsite în peștera Bourrasque din Pirinei. „A fost cea mai fericită zi din viața mea”, a declarat ulterior lordul Humphrey. „Asemenea lui Schliemann, descoperitorul Troiei, am avut și eu încredere în vechile povești. Cum de mic îmi veneram mama, n-am putut crede nici o clipă că minunatele istorii cu care mă adormea erau minciuni. Mama mea nu putea minți! Deci: zmeii trebuiau să existe pe undeva. Acum, când acest vis mi s-a-ndeplinit, pot să mă dedic în continuare căutării lui Bau-Bau, ființă de a cărei realitate istorică, de asemenea, nu mă-ndoiesc.” Pe lângă coifuri, în peștera Bourrasque a fost pentru prima dată găsită o intrare către Celălalt Tărâm, uriaș gol subteran ce se-ntinde, extrem de sinuos, de la Stonehenge la Hiroshima. Mai cu seamă în acest spațiu, în care domnește crepusculul slabelor luciri ale florilor de mină, lichenilor fosforescenți și lacurilor de lavă, s-au făcut descoperiri arheologice fascinante. Exact dedesubtul Kievului a fost găsită o măreață construcție ruinată, din steiuri de piatră arătând ca niște lame de pumnal spre tavanul cu stalactite ale grotei. Ruina era încă locuită de un trib degenerat de zmei cu colți, care n-aveau însă nici o legătură cu străvechii constructori. Descifrând scrierea așa-numită șerpuită Z de pe unii monoliți, istoricii au putut acoperi o parte din istoria străveche a zmeilor. Se vorbea acolo despre triburi rătăcitoare, eroi și masacre. Acum treisprezece mii de ani, Dragg-Onn a unificat triburile de zmei asiatici. Toate celelalte rase, subjugate, au fost folosite la ridicarea unor cetăți nesăbuite, cu mari camere de tortură în pivnițele lor fără fund. Pe la 6500 î.Cr. înregistrăm revolta lui Killar, cel care, reușind să găsească Gema Înaltelor Trăsături de Caracter (pare-se, un safir mare cât o portocală păzit de șerpi înaripați), a ajuns stăpânul Regatului de Vest și un semizeu mult cântat în vechile epopei (vezi Zurbele). Urmașii lui Dragg-Onn n-au suportat știrbirea vechiului teritoriu și au pornit un război necruțător contra urmașilor lui Killar. Atunci și-au inventat rasele diversele buzdugane nimicitoare. Ca urmare a acestei încleștări de aproape 1500 de ani, întreaga civilizație zmeiască neolitică s-a ruinat. Din fiecare rasă au rămas doar vâțiva supraviețuitori (iar Încălțații, constructorii Morii de Pepite de sub marea Ohoțk, au pierit pentru totdeauna). De-atunci, într-un ultim efort de a păstra amintirea trecutului glorios, supraviețuitorii au ridicat Babelul de sub Kiev și-apoi s-au risipit în toate ungherele uriașei caverne.»
„Timeline” de Peter Goes
Despre atlasul acesta ar trebui să las să vorbească … imaginile. Este unul dintre cele mai frumoase pe care l-am avut în mâini în ultimul timp. Hărțile se transformă în organizatoare grafice, care sunt combinații de imagini, desene și texte scurte. Rezultă o combinație cu adevărat unică, care-i ajută pe cei mici să înțeleagă și să parcurgă firul istoriei de la începuturi și până astăzi.
„Atlasul Timeline. O călătorie prin istoria lumii deschide o panoramă splendidă pentru cei mici și cei mari. Îi ajută să privească în trecut și să descopere istoria lumii de la Big Bang până în zilele noastre, într-o serie de desene minunate: de la dinozauri la aventura spațială, de la egipteni și romani la huni și vikingi, de la cavalerii medievali până la marii exploratori.
Cititorii vor afla, de asemenea, o mulțime de informații interesante despre marii războinici și artiștii celebri, gânditorii greci, apariția scrisului, dinastiile Chinei antice, Vestul Sălbatic, războaiele mondiale, epoca Flower Power și multe altele.”
„Secolul XV
Inventarea tiparului a avut un impact uriaș asupra întregii lumi. Cărțile puteau răspândi rapid idei noi. În secolul XV a luat sfârșit și Războiul de 100 de ani dintre Franța și Anglia. Acest conflict lung și costisitor a contribuit totuși la dezvoltarea comerțului cu textile pe teritoriul de astăzi al Belgiei și al Olandei. La Răsărit, Bizanțul căzuse pradă otomanilor. Începea o nouă eră.”
„Corabia cu coarne” de Dashka Slater cu ilustrații de Frații Fan
„Când o corabie cu coarne ajunge în port, o vulpe curioasă se alătură echipajului de porumbei curajoşi și cerbi înfometaţi porniţi în căutarea aventurii, a ierburilor dulci și a răspunsurilor la unele dintre cele mai misterioase întrebări ale vieţii.”
O altă apariție editorială de excepție în colecția Humanitas Junior, o carte care mă face să fiu chiar invidioasă pe copii: ce n-aș fi dat să am și eu parte de o asemenea carte în copilăria mea? Un format de tip landascape, folosit des la cărțile pentru copii, cu ilustrații full-page, dar care nu îngreunează parcurgerea textului, ci, din contra, incită la aflarea continuării poveștii. Animale din pădure, o oarecare pădure, ajung în centrul atenției și se transformă în unele dintre cele mai frumoase personaje.
«În seara aceea, Marco găsi în bucătăria corăbiei o carte de bucate și pregăti o tocăniță caldă, ca să mai prindă puteri.
– N-ar trebui oare să consultăm hărțile? întrebă el după ce toată lumea termină de mâncat.
– Poate că aici o să avem parte de o aventură, zise Victor.
– Și aici de vreun bucluc, adăugă Sylvia. Dar…
… aici o fi insula cu iarbă dulce și înaltă și copaci dulci și mărunți.
„Și vulpi, își zise Marco în sinea lui, vulpi care știu toate răspunsurile.”»
