Puține proiecte culturale ale momentului își propun să conserve memoria auditivă a locurilor. Zestrea sonoră a unei comunități sau a unui ținut istoric este cea mai perisabilă, din toate punctele de vedere. Degradarea se instalează pe nesimțite, căci straturile sonore ale cotidianului se așază haotic și după cum vor ele, prea puțin se lasă controlate de mintea omului. Intervențiile culturale în acest domeniu devin vitale, iar cei care își propun să facă  astfel de demersuri nu doar că ar trebui încurajați, ci mai ales apreciați! Ori, se știe, societatea românească contemporană nu a manifestat niciodată  un interes vădit și constant pentru conservarea memoriei.

Pandemia de coronavirus a scos în evidență tarele umanității, neputințele cronicizate și de prea multe ori împiedicat să se manifeste și ultimul strop de rezistență culturală. În condițiile acestea, devine echivalentul unui miracol concretizarea unui proiect cum este THE UNIFIED VOICES OF BANAT. Un proiect aflat la granița dintre arte, un proiect care se bazează și are nevoie mai mult decât orice alt demers cultural de o gândire de istoric – căci mărturiile nu se înlănțuie logic din prima, iar relația cauză-efect nu este evidentă pentru profani, ci trebuie explicată. Așa se explică faptul că echipa de proiect a apelat la expertiza unui istoric al mentalităților cum este profesorul universitar Victor Neumann și tot așa se justifică și opțiunea pentru un produs final care se bazează pe un sincretism excelent dozat: partea de concert este susținută vizual de partea de documentar, filmul realizat de echipa de proiect ne poartă printr-un Banat al minorităților etnice și ne duce, în final, undeva în Germania. Se justifică traseul cultural, căci nu degeaba vorbim astăzi atât de mult de Banatul sârbesc, o zonă etnică vitregită de soartă, în care românii coabitează cu sârbii, dar nu beneficiază de aceleași drepturi. Dreptul la a avea școală în limba maternă nu este pus în practică, ceea ce facilitează, din păcate, pierderea memoriei colective. Oamenii încet-încet nu-și mai vorbesc limba și din această perspectivă pare că nici obiceiurile și tradițiile nu-și mai au rostul. Așa se explică „apetența” pentru bocet și doină, de ce în zone cum este Banatul sârbesc se cântă cu predilecție astfel de cântece.

În același timp, să nu uităm că Banatul a fost zona în care germanii au fost la ei acasă. O zonă care s-a dezvoltat și datorită prezenței lor aici, așa se explică simbioza culturală și chiar și sincretismul religios. Cred cu tărie că Banatul este zona în care ecumenismul religios e la el acasă, locul în care Nicolae Corneanu a îndrăznit să încalce cutuma și să se împărtășească la catolici și e doar un exemplu. Poate că nu întâmplător, în timp ce scriam despre „performance-ultransmedial transtradițional-contemporan” care a făcut parte din programul celei de-a XVI-a ediții a Festivalului MERIDIAN am simțit nevoia să ascult Ravi Shankar. Am renunțat de mult să-mi mai explic unele porniri și să mă las purtată de instinct, căci explicațiile vor veni și ele, când le va fi timpul. Țin minte că în timp ce urmăream online evenimentul – o, Doamne, ce bine ar fi fost să fie totul live, să fiu în sală, la câțiva pași distanță de muzicieni! – mă uitam aproape hipnotizată la corzile instrumentului mânuit cu rafinament de Amen Feizabadi. Și iarăși mi-a fugit gândul, de data aceasta la o altă colaborare celebră, cea dintre Egyptian Orchestra și Jimmy Page & Robert Plant, pentru Kashmir. Eclectism muzical? Se prea poate! Pentru mine, toate aceste fugi de-a lungul liniei nu sunt decât dovezi că undeva, acolo, sub straturile dense ale istoriei, rădăcinile sunt de mult întrepătrunse. Ne tragem seva și inspirația dintr-un loc magic, iar muzica nu face altceva decât să devină expresia a ceea ce suntem: spirit(ualitate)!

THE UNIFIED VOICES OF BANAT este despre noi, despre memoria vie a unor locuri de mult abandonate! E despre nevoia de a fi a celor care ne-au dat viață și despre nevoia de a ne crea identități culturale unice!  Este despre dreptul de a ști, căci fără cunoașterea a ceea ce am fost viitorul nu poate deveni posibil. THE UNIFIED VOICES OF BANAT este despre putință și dorință, amestecate în creuzetul muzicii culte! Ce-a ieșit merită multiplicat!

THE UNIFIED VOICES OF BANAT

proiect Art&Co București și TAN – IN طن این Music Theatre Collective Berlin

Idea – Claudia van Hasselt

Composition – Sabina Ulubeanu // Amen Feizabadi

Traditional singing – Paula Turcas

Vocals/voice – Claudia van Hasselt

Violin – Biliana Voutchkova

Clarinets/traditional flutes – Mihai Pintenaru

Rubāb – Amen Feizabadi

Live electronics – Korhan Erel

Film – Wearebasca/Toma Hurduc// Claudia van Hasselt // Amen Feizabadi // Sabina Ulubeanu

Editing – Juergen Hirsch // bigcountry.berlin

sound/ performances Berlin – Jonathan Richter

Streaming – bigcountry.berlin

Realizat cu sprijinul Goethe Institut prin Fondul Internațional de Coproducție

Co-finanțatori: IMPACT – Berlin Senate (performance Berlin)

Donauschwäbisches Zentralmuseum Ulm / BKM

Powered by George – BCR

Parteneri media București: Meridian Festival, SNR-SIMC, ARCUB București, Radio Guerilla

Share.

About Author

Avatar photo

Editor-coordonator Bookhub.ro. Câteva dintre pasiunile mele le găsiți reflectate în cele scrise aici. Muzica, teatrul și literatura își găsesc drumul, cum-necum, spre mintea, inima și sufletul meu. Am nevoie de frumusețea acestora reflectată în forme sonore, producții teatrale sau cărți foarte bune, astfel încât să (re)descoper oamenii așa cum sunt: frumoși.

Comments are closed.

Descoperă mai multe la Recenzii, interviuri și evenimente culturale ISSN 2501-9783 ISSN-L 2501-9783

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura