O carte fără cuvinte, ce spune cât mai multe romane la un loc
Pentru cei de la Editura Art (Grupul Editorial Art) anul 2016 a fost unul bogat în realizări. Continuarea cu succes a seriilor de autor Bohumil Hrabal și Julio Cortazar, precum și lansarea unei noi serii de autor F.M. Dostoievski, sunt doar câteva motive pentru a susține aceasta. Iar un an rodnic nu se putea încheia mai bine decât printr-o apariție editorială de zile mari: cu doar puțin timp înainte de sosirea lui Moș Crăciun, a sosit în librării însăși „Sosirea”. Și a ajuns tocmai din cealaltă parte a planetei, din Australia.
Personal, o consider o carte – fenomen, o carte – paradox. Și aceasta, pentru că spune o poveste fără să folosească niciun cuvânt. Doar prin imagini. Ceea ce este și mai interesant este faptul că această carte nu se adresează în niciun caz celor cărora nu le place să citească, „cititorilor” comozi, care vânează cărți „soft” pe care să le treacă apoi pe lista de cărți citite, pentru a poza în „intelectuali”. Este, dimpotrivă, o carte pentru cititorii unși cu toate alifiile cuvintelor, o carte ce îl provoacă pe cel ce o deschide să „scrie” el însuși povestea. Și bineînțeles, să o citească în timp real.
Ce am scris/citit eu pe baza acestor imagini? O poveste despre familie, definită ca amestec omogen de dragoste și sacrificiu (cotidianul scenariu al plecării unuia dintre membri familiei în străinătate pentru a spori bunăstarea căminului), despre speranță, milă și, nu în ultimul rând, despre omenie. O poveste desfășurată într-o lume apocaliptică, dar într-o vreme în care oamenii nu mai au nevoie de cuvinte pentru a se exprima, ci doar de suflete. De fapt, cred că tocmai aceasta este adevărata miză a cărții: ideea că oamenii se pot înțelege între ei și folosindu-se numai de imagini, simboluri și comunicare non-verbală în general, fără a mai ține seamă de naționalitate, rasă sau limbă.
Să fie aceasta un semn al decăderii cuvântului, ca principala formă a limbajului? Sau mai degrabă autorul a intuit momentul în care se va accede la o nouă etapă, la afirmarea în faptă a Cuvântului, a Logosului divin,ca punct de legătură și de unire a tuturor oamenilor? Știu, cu această frază risc să fiu acuzat de misticism, de fanatism religios etc. Dar mie, trebuie să recunosc, această carte mi-a trezit inclusiv o emoție de tip religios. M-a trimis cumva la starea lumii de dinainte de episodul cu Turnul Babel, când toți oamenii vorbeau o singură limbă. Mi-a insuflat cumva revelația că ne vom întoarce cândva, în curând, la acea stare. Dar destul cu misticismul. Agnosticii se pot face că nu au citit.
De altfel, fiecare cititor poate crea propriul lui scenariu pe baza acestor imagini. Cu atât mai mult cu cât universul creat de Shaun Tan este populat cu ființe ireale, culese parcă din Borges și Cortazar, ca să nu mai spun și de noua carte semnată J. K. Rowling, și asezonat cu fructe distorsionate, a la Dali. Altfel spus, un paradis al supra – realiștilor.
Și dacă tot am ajuns în zona picturii, cum de altfel era și inevitabil, discutând despre o poveste zidită doar din imagini, nu pot să nu remarc faptul că Shaun Tan este un împătimit al tehnicii detaliului. Nu sunt puține seriile de imagini ce surprind un obiect sau o acțiune, atât într-un cadru mai amplu cât și în amănunt. Iar această procedură nu are alt rol decât acela de a te focusa pe esențial, pe simbol, de a-ți dezvălui care este cheia în care trebuie să citești întregul set de imagini. De bunăseamă, cei ce au minime cunoștințe despre artă vor putea întrezări în desenele lui Shaun Tan, influențe din Francisc Bacon, Hieronymous Bosch și chiar Rene Magritte.
De asemenea, datorită tehnicii detaliului și a focusării, putem intra în mintea personajului principal și putem empatiza cu acesta. Grăitoare în acest sens sunt acele imagini ce surprind poza de familie printre obiectele apropiate ale personajului, ceea ce denotă că acestuia îi este foarte dor de soție de copil.
Așadar, o carte pe cât de simplă, pe atât de complexă, pe cât de „mută”, pe atât de grăitoare.
În final, consider necesar să adaug și câteva cuvinte despre autorul cărții. Shaun Tan este un artist australian, scriitor, ilustrator și scenarist de film. A câștigat un premiu Oscar pentru „The Lost Thing” („Lucrul pierdut”), o adaptare sub formă de film de animație, realizată în 2011, a unei cărți scrisă și ilustrată de el în anul 2000. Pe lângă „Sosirea” și „Lucrul pierdut” a mai scris și ilustrat „Arborele Roșu”, „Povești din suburbia noastră” și „Regele pasăre și alte schițe”. Pentru activitatea sa a fost recompensat cu numeroase premii. Romanul grafic „Sosirea” a câștigat „The Book of the Year” din partea New South Wales Premier’s Literary Awards (2006), Western Australian Premier Book Awards (2006) și Children’s Book Council of Australia Picture (2007). De asemenea, pentru contribuția sa la dezvoltarea literaturii pentru copii și tineret, a fost distins cu premiul Astrid Lindgren Memorial Award de către Swedish Arts Council.
Editura: Art
Anul apariției: 2016
Nr. de pagini: 124
ISBN: 978-606-710-427-1
Cartea este disponibilă pe Libris.ro sau pe site-ul editurii.