Budismul pentru prieteni

Pentru a putea discuta despre cartea de față, Esența doctrinei budiste (editura Herald, București, 2017) de Gonsar Rinpoche, e important să înțelegem contextul mai larg. Ea pornește de la învățăturile Lam Rim, care fac parte din tradiția budistă tibetană de multe secole. El reprezintă un set complet de învățături despre cum poate fi obținută Iluminarea și a fost prezent în mai multe școli budiste. Cea la care face referință cartea de față este Lam Rim care aparține școlii Gelug, avându-l ca maestru pe Je Tsongkhapa (sec. XIV-XV), fondatorul școlii Gelug, cel care a scris capodopera „Marele Tratat asupra Etapelor Iluminării”. Lam Rim este primul text budist tradus în limba engleză (sec. XVII). Următorul nume important, Pabongka Rinpoche (sec. IXI-XX), este o încarnare a maestrului Je Tsongkhapa. Este autorul mai multor texte, între care și Esența reunită, o mini-colecție de 20 de versete, care reprezintă un fel de chintesență a Lam Rim și care conține tot ceea ce trebuie pentru a fi obținută Iluminarea.

Gonsar Rinpoche (sau Gonsar Tulku) s-a născut în 1949 în Tibet într-o familie de aristocrați, descendenți din vechii regi ai Tibetului. La vârsta de trei ani a fost confirmat de către Dalai Lama ca fiind a cincea reîncarnare pe linia Gonsar Rinpoche. Este discipolul lui Geshe Rabten Rinpoche și este fondator, alături de Maestru, al Centrului de Studii Înalte Tibetane Rabten Choeling din Elveția, punând astfel bazele tradiției Dharmei în Europa. Gonsar Rinpoche a vizitat de mai multe ori România, ultima dată în aprilie 2017.

Ceea ce este interesant la cartea de față, Esența doctrinei budiste este tocmai modul în care este construită. Practic, fiecare capitol pornește de la un verset din Esența reunită și îl detaliază. De la patru versuri construiește un capitol întreg, legat cu mult rafinament de cel de dinainte și curgând fluent în următorul. Lucru important, Gonsar Rinpoche nu se dă în lături de a propune o altă formulare unui vers sau altuia, acolo unde găsește că este cazul. O face rar în carte, dar convingător. Urmând explicațiile, mi s-au părut, într-adevăr, mai nimerite re-formulările propuse. Carte cuprinde o chintesență a doctrinei budiste, comparabilă, ca putere de cuprindere, cu scrierile lui Dalai Lama. Totuși, spre deosebire de Dalai Lama, care e un teoretician mai abil, cartea de față e mai caldă. În sensul că urmărește în fundal propria viziune, cea de Guru Yoga, pe care o evidențiază discret. E o carte ușor de citit, rafinată, cu multe subtilități, care oferă o foarte bună viziune asupra budismului tibetan pe înțelesul publicului occidental.

Nu voi detalia aici căile de urmat pentru a obține Iluminarea. Las cititorului plăcerea de a descoperi acestea citind cartea de față. Dar voi expune câteva idei mai generale despre budism așa cum le-aș povesti unor prieteni pe care aș încerca să-i conving să citească mai multe. Un aspect pe care insistă Gonsar Rinpoche asupra adevărului ultim al budismului este: adevărul ultim este cel al vacuității, care nu e nici nihilism, nici eternalism. Să încerc să „traduc” această formulare pe înțelesul unor prieteni care nu sunt obișnuiți cu terminologia. Din perspectiva budistă, Adevărul Ultim este cel al Vacuității, adică nimic nu există în sens metafizic. Materia există, da, nu este negată. Deci nu e un nihilism (care ar nega existența materiei în general). Dar nici eternalism. Adică nu există proiecții ideale sau metafizice ale materiei. Nu există nimic etern. Totul e aici și acum. Chiar dacă nu o spune la fel de tranșant cum o face Dalai Lama că nu există un suflet autonom și etern, Gonsar Riponche insistă asupra egoismului fundamental, greșeala de a considera eul drept ceva ce nu este. Din cauza acestui egoism (provenit din ignoranță) vine toată suferința. Dar suferința poate înceta, așa ne spun cele Patru Adevăruri Nobile, trebuie urmată Calea descrisă de Lam Rim. Iar Calea, din perspectiva lui Gonsar Rinpoche, nu poate veni decât de la un Maestru, de la un Guru. În niciun caz nu trebuie practicate exercițiile de meditație de unul singur! Dar alegerea maestrului nu este ceva la voia întâmplării. Doctrina unui maestru trebuie studiată înainte și trebuie să înțelegem ce anume practică acel maestru. Dar, odată ales, un maestru trebuie asculta cu o dedicare totală. Iar vorbele lui luate în sensul propriu, fără interpretări inutile. Sunt foarte frumoase, de-a dreptul poetice, scenele de meditație în care Gonsar Rinpoche, prin doctrina Guru Yoga, ne îndeamnă să vizualizăm de-a dreptul razele de lumină venind dinspre maestru și străpungându-ne, înălțându-ne.

Voi încheia cu un alt aspect subliniat intensiv în carte. De ce e importantă această viață umană? După cum știm, budiștii cred că ne încarnăm atât în oameni, dar și în animale sau zei, devași. Ei, explică Gonsar Rinpoche, tocmai această viață umană oferă posibilitatea de a face diferența. Nu îți poți depăși condiția ca animal, nu ai rațiune. Nici ca zeu, ești într-o fericire continuă. Însă, ca om, ai posibilitatea de a face diferența, de a te Ilumina. Vă invit să citiți cartea lui Gonsar Rinpoche. Chiar dacă budiștii critică atât de mult ideea occidentală de suflet etern, insistând mai mult asupra eului psiho-mental, Gonsar Rinpoche a scris, cu adevărat, o carte de suflet.

Esența doctrinei budiste de Gonsar Rinpoche