Într-un loc oneros din punct de vedere al parterului – larg și mai puțin a ceea ce se ascunde în spate, la etaje, devenind prea mic pentru tot ce ar putea fi, acesta (locul) fiind sau devenind tot mai larg, deschizându-se publicului.
Arhivele Naționale ale României – sediul central
(fostul sediu al Monitorului Oficial, ing. Nicolae P. Cerkez, proiect modificat de arh. Statie Ciortan – 1931)
După veterana Povești din București, serie de conferințe coordonată de istoric Alina Pavelescu (Director adjunct al Arhivelor Naționale ale României), o nouă ediție a unei proaspete serii de conferințe lunare, Comori în Arhivele Naționale ale României, al cărei amfitrion este istoricul Georgeta Filitti,a avut loc în holulprincipal alinstituției cu același nume, în luna noiembrie.
Alături de invitații de până acum a acestei serii de conferințe, ne-am preumblat prin Bucureștiul fanariot, volume ce au apărut la editura Humanitas, alături de istoricul Tudor Dinu, sau prin Bucureștiul Belle Epoque, alături de dr. Mariana Neț, cercetătoare la Institutul de Lingvistică ”Iorgu Iordan” al Academiei Române, am căutat printreCatastifele de negustori alături de istoricul Gheorghe Lazăr, în luna noiembrie, invitată o editură: Corint.
Istorie cu blazon, colecție al cărei amfitrion este istoricul Filip-Lucian Iorga cuprinde mai multe „chei”, prin cărțile editate: memorii, amintiri (ai celor ce au fost; dedicate primului război mondial) sau/şi acest “copil”, despre diaristica regală.
Sursa foto: Sorin Mircea Vasilescu
Alături de…
Povestea unei iubiri. Jurnalul Ellei Filitti adnotat de Principele Carol (22 iunie 1915 – 22 decembrie 1916) (Traducere din limba franceză, note și comentarii de Georgetta Filitti, Corint, 2015)
Textul jurnalului pus la dispoziție de graficianul Tudor Jebeleanu, un caiet cu scoarțe negre, nepaginat, peste care s-a lipit hârtie colorată cu o imagine caracteristică Art Nouveau, se păstrază la Arhivele Naționale
s-au prezentat ultimele apariții editoriale ale colecției Istorie cu blazon, astfel:
Carmen Sylva, Regina Elisabeta a României – Poveștile Peleșului (ediția a II-a adăugită, Cuvânt înainte de Principesa Isabelle de Wied, volum îngrijit și postfață de Silvia Irina Zimmermann, Ilustrații: Arhiva Princiară de Wied)
Silvia Irina Zimmermann: ”Ediția de față a albumului „Poveștile Peleșului” cuprinde, pentru prima dată în România, toate poveștile Reginei Elisabeta despre Peleș, de la binecunoscuta ediție princeps a „Poveștilor Peleșului”, traduse în românește de Dimitrie A. Sturdza, povestea autobiografică „Robia Peleșului”, tradusă de Elena Radu Rosetti și până la adăugirile din edițiile germane originale, printre care și pasajele despre Castelul Peleș din povestea „Valea Rea”, traduse de mine deja pentru prima ediție a albumului de la Editura Corint. O selecție de fotografii de familie din Arhiva Princiară de Wied și o frumoasă prefață a ASS Principesa Isabelle de Wied invită cititorii pe urmele primei Regine a României la Sinaia și la Castelul Peleș.”
Regina-mamă Elena. Mariajul și despărțirea de Carol al II-lea (Text, note și traducere din limbile engleză și franceză de Simona Preda, Prefață de Filip-Lucian Iorga)
Titlul „Regina-mamă Elena. Mariajul și despărțirea de Carol al II-lea” este rezultatul unei cercetări ample, care a durat un an și s-a concentrat asupra unor fonduri din Arhivele Naționale ale României. Documentele datează din perioada 1921-1932, multe dintre acestea fiind scrisori, copii după documente oficiale, acte de stare civilă, corespondență purtată între persoane din anturajul principelui moștenitor Carol și al principesei Elena (cuprinse în Fondul Casa Regală), Monitorul Oficial, fragmente din jurnalul reginei Maria, decupaje din presa străină și fotografii.
Simona Preda: „Nu mi‑am propus o biografie a reginei, ci mai degrabă un colaj, o completare, atât cât a fost posibil, cu documente de arhivă în care s‑au reflectat evenimentele majore din viața Elenei, din momentul căsătoriei cu Carol și până când este obligată să părăsească România, în seara zilei de 2 noiembrie 1932.”
Regina Maria. Însemnări din ultima parte a vieții (martie 1937 – iulie 1938) (Studiu introductiv, traducere și note de Sorin Cristescu, Postfață de Mihail Mihailide)
Acest volum îngrijit de Sorin Cristescu reproduce pentru prima oară în traducere românească ultima parte din jurnalul Reginei Maria, din data de 4 martie 1937 până la ultima însemnare din 11 iulie 1938. Fiecare pagină este o mărturie a seninătății cu care regina și-a acceptat suferința, a răbdării cu care s-a supus investigațiilor și tratamentelor, unele de-a dreptul chinuitoare, a felului demn în care și-a purtat infirmitatea, ea, care fusese plină de energie și capabilă să reziste la cele mai solicitante eforturi. Impresionant este modul în care a refuzat să vadă evidența, să accepte faptul că sfârșitul este din ce în ce mai aproape.
Și nu în ultimul rând…
Martha Bibescu și vocile Europei. Corespondență și Dosar C.N.S.A.S (1941 – 1945) (Traducere din limbile franceză și engleză și note de Alina Pavelescu, Prefață de Mihai Brâncoveanu)
Mihai Brâncoveanu: „Prin intermediul unor documente inedite pâna acum, cititorul acestei cărți va descoperi o personalitate fascinantă, de o complexitate cu totul excepțională: o intelectuală, o cerebrală dar, în același timp, o ființă de o sensibilitate rară, care iubea frumosul […], o seducătoare care, cel mai adesea involuntar, era capabilă să stârnească pasiuni înflăcărate, ca aceea care îl mistuia pe diplomatul italian Francesco Lequio. Avea voință și curaj, știa la fel de bine ce voia și cum să realizeze cele dorite (de pildă, restaurarea Mogoșoaiei). Nu se interesa numai în mod pasiv de politică: prin numeroasele ei cunoștințe, a încercat cu perseverență să favorizeze ieșirea României din alianța cu Germania lui Hitler, ceea ce mai multe dintre documentele din acest volum o dovedesc cu prisosință.
Era un adevarat cetățean al lumii: se simțea la ea acasă peste tot, avea prieteni în toate țările. Prietenia conta, dealtfel, enorm pentru ea.”
Îndemnându-vă să mergeți la următoarele conferințe, să citiți aceste volume, așteptând-o pe următoarea, spun: Prochaine!
