Dacă la începutul lunii august apărea pe site-ul nostru o recenzie a nou (re)lansatului roman „Sunetul Muntelui” de Yasunari Kawabata, iată că miercuri, 5 octombrie, această importantă apariție a fost celebrată cu un eveniment pe măsura faimei celui care în 1968 obținea Premiul Nobel „ pentru măiestria lui literară, care înfățișează cu mare sensibilitate esența spiritului japonez”, moment la care suntem foarte bucuroși să fi participat.
Într-o discuție moderată de Denisa Comănescu, doamna Mayo Nishiike – noul atașat cultural al Ambasadei Japoniei în Romania, reputatul critic literar și profesor universitar Angelo Mitchievici, Marina Constantinescu – important filolog și critic de teatru – , respectiv doamna Maria Bostenaru Dan – cercetător științific în cadrul Departamentului de Proiectare Urbană și Peisagistică al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București – au discutat despre carte, despre cultură și civilizație japoneză, despre artă in genere și despre cum putem ca „într-un timp al zgomotelor [să reușim] să ascultăm liniștea și sunetului muntelui”, pentru a o parafraza pe doamna Constantinescu.
Înainte de a avansa în scurta noastră prezentare, trebuie să menționăm că întreaga seară s-a desfășurat în cadrului programului serilor japoneze organizate de Librăria Humanitas Cișmigiu, care din 2013 încoace își propun să aducă mai aproape pasionaților și nu numai îndepărtata cultură niponă, fiind în deplină concordanță cu demersul – chiar temerar, am putea spune – al editorilor ce au făcut, deja, disponibile în limba română peste 10 volume ale lui Yasunari Kawabata, precum: „Păpădiile” sau „O mie de cocori”.
Precum a fost punctat în deschidere, romanul – de data aceasta aparținând colecției „Raftul Denisei” se remarcă ca fiind un important upgrade comparativ cu ediția precedentă. Nu doar că putem vorbi de o traducere, naturală am putea spune, de primă mână, direct din limba japoneză în limba română – meritele aparținându-i lui George T. Șipoș – , dar s-a încercat o adaptare mai mare la spiritul limbii și o preferință pentru cuvintele japoneze, în cazurile în care acestea nu își găseau un corespondent meritând a fi acceptat în procesul de interpretare. Totodată, corpul de note a fost perfectat și dezvoltat pentru o lectură cât mai plăcută.
În continuare, doamna Mayo Nishiike și-a exprimat încântarea, într-o română fără cusur, de a vedea un clasic al literaturii japoneze fiind publicat la București. Trecând peste regretele generate de scăderea interesului pentru lectură – atât în Japonia, cât și în România, doamna atașat cultural a expus o extrem de interesantă teorie privind „Sunetul muntelui” ca fiind un roman ce aparține „literaturii pure”, după cum este aceasta teoretizată în spațiul nipon. De interes s-a dovedit și promisiunea exprimată de domnia sa privind întreținerea unui grădini japoneze publice, la București, de către ambasadă, pentru a tenta măcar să resimțim ceea ce transmite și romanul: „considerația japoneză și rafinamentul sentimentelor acestora și frumusețea orașului Kamakura”.
La rândul său, criticul Angelo Mitchievici, printr-o argumentare rațională și foarte interesantă și-a făcut cunoscut propriul punct de vedere, specializat, privind „Sunetul Muntelui”, discurs ce poate fi receptat ca o adevărată invitație la lectură. Considerând că în neverosimila relație de dragoste, în jurul căruia întregul roman pivotează „Nu este [vorba de]o emoție romantică, [nici de]una psihologica, este o emoție pulverizată de ordinul politeții. Este o cultură a politeții. (…) a face gestul potrivit, a ști sa citești gestul, a avea acea sensibilitate”, domnul Mitchievici face referire la ultimul curs al lui Roland Barthes – „La Préparation du roman”, ținut de reputatul critic francez la Collège de France, în a cărei introducere se vorbește despre poezia haiku.
Or, întregul roman al lui Kawabata pare să fie purtător al unei puternice emoții lirice, constând într-o „narativizare a acestuia [a haikului]- un intermezzo, ca și cum acest moment special este ceva absolut firesc”, fapt ce l-a condus pe distinsul nostru invitat să conchidă pe cât de simplu exprimat, pe atât de relevant pentru buna abordare a operei:
„Romanul este ceva cu totul special și nu trebuie să rămâi la narațiune”
Pentru că ar părea că se spusese deja esențialul privind „Sunetul muntelui”, doamna Marina Constantinescu a continuat aducând, la rândul dumneaei, un elogiu culturii nipone. Nu doar că și-a mărturisit fascinația pentru teatrul tradițional Nō sau Kabuki – despre care n-ar îndrăzni „niciodată să vorbească sau să scrie despre ele”, pesemne pentru a nu spulbera indicibilul unor experiențe ce pot fi greu analizate rațional, ce provin dintr-o lume, pe care plastic a caracterizat-o și despre care va continua „să vorbească ca despre un miracol”. În plus, raportându-se la propria experiență, doamna Constantinescu ne lăsa fără variantă, alta decât a citi romanul 🙂
“Carte aceasta, pentru mine, pe care o citesc a nu știu câta oară, este un ritual, un ritual al descoperii pe tine… Să poți să asculți sunetul muntelui din tine ”
Prima parte a serii s-a încheiat cu o lectură întreprinsă de doamna Denisa Comănescu și de o paralelă cu „Maestrul de ceai” al lui Yasushi Inoue , fiind simultan mis en évidence faptul că este „un roman care te ține nu printr-o tramă, nu prin acțiune, ci [unul]care te ține prin poezie. O poezie care are un flux, care în momentul când citești romanul. nu vrei sa îl mai oprești”.
În cea dea doua parte, doamna Maria Bostenaru Dan ne-a purtat printr-o călătorie vizuală prin cele mai importante grădini japoneze, pe care le putem vedea chiar în Europa, grădini devenite adevărat obiect de adorație, laitmotiv și condiție sine qua non a romanelor lui Kawabata.
Astfel, după o experiență culturală atât de complexă, nu putem decât să ne bucurăm că am fost acolo, ceea ce vă recomandăm asemenea. Intrarea este liberă, iar rezervarea unui loc online durează câteva secunde. Revenind la roman, credem că întreaga lansare nu mai lasă loc de alte adăugiri.
Imagini: colecția personală Ioan Suhov
Cartea poate fi achiziționată de pe elefant.ro, Libris.ro sau de pe site-ul editurii.
