Autor: Ellen Feldman
Traducere și adaptare: Andreea Iulia Toma
Sursa articol: lithub.com
Istoria sarcinilor în afara căsătoriei în cadrul operelor literare este una foarte bogată. Fără un astfel de amănunt, Nathaniel Hawthorne n-ar fi scris Litera stacojie, nici Theodore Dreiser n-ar fi creat O tragedie americană; în Howards End, E.M. Forster se folosește de acest aspect nu pentru a distruge destinele individuale, ci pentru a inculpa o întreagă societate. Apoi, în anii 20, a apărut Margaret Sanger, care a dus o adevărată cruciadă pentru legalizarea contracepției și răspândirea ei pe întreg cuprinsul lumii. Deodată, a devenit dificil să pui o fată într-o situație nedorită. Dar astfel s-a născut o nouă sursă de inspirație. Alegerea folosirii sau nu a unui mijloc contraceptiv are capacitatea de a dezvălui un caracter, de a conduce cursul acțiunii sau chiar de a deturna intriga.
George Orwell – Aspidistra să trăiască! (1936)
Contracepția nu a fost percepută ca un avantaj de toată lumea. În Aspidistra să trăiască!, George Orwell îi atribuie unuia dintre personajele sale un discurs lung și plicticos împotriva contracepției. Când sunt pe punctul de a face sex, Rosemary se oprește deoarece iubitul său, Gordon, refuză să folosească prezervativul. „Treaba asta cu contracepția”, o dojenește el, „este doar un alt mod pe care ei (capitaliștii), l-au născocit pentru a ne teroriza.” Continuă să-i vorbească despre „scutul îndepărtându-se”, expresie pe care Orwell o împrumută dintr-unul din poemele sale, “St. Andrew’s Day, 1935”, pe care unii critici îl consideră a fi prima referire la prezervativ din poezia engleză.
Flannery O’Connor – “A Stroke of Good Fortune” (1949)/
În povestirea lui Flannery O’Connor – “A Stroke of Good Fortune”, nu avem de a face cu o sarcină nelegitimă, ci cu una nedorită. Personajul-narator, Ruby, care-și vede mama ofilindu-se și apoi murind din pricina multiplelor nașteri, nu pomenește niciodată mijlocul contraceptiv pe care ea, sau mai degrabă soțul ei, îl folosește, însă se bazează pe el în mod vizibil. Refuzând să accepte posibilitatea unei sarcini și chiar să menționeze acest cuvânt, ea șuieră cu disperare în noapte. ”Nu eu! O, nu, nu eu! Bill Hill are grijă de asta… Bill Hill a avut grijă de asta vreme de cinci ani!”
Grace Metalious, Peyton Place (1957)
În „Peyton Place” al lui Grace Metalious, roman care a scandalizat societatea, i-a exasperat pe critici și s-a menținut mai bine de un an în lista best-seller-urilor, sexul are ca efect copiii nelegitimi, avortul și alte consecințe sociale inacceptabile la vremea aceea. Dar Betty Anderson, fata rea a orașului care lucrează la moara locală, este singura preocupată de contracepție, un indiciu clar al faptului că este o femeie de moravuri ușoare. După un interludiu pasionant pe plajă, constată că fiul proprietarului morii este mai puțin experimentat decât pretindea Nici măcar nu știa să poarte protecție. După cinci săptămâni, Betty află că este însărcinată.
Philip Roth, Goodbye Columbus (1959)/ Rămas bun, Columb
Brenda Patimkim, o tipă rebelă și alintată, își procură o diafragmă la îndemul iubitului său, Neil Klugman. Experiența Brendei este, în primul rând, o glumă. Când iese din cabinetul doctorului și merge în piața aflată peste drum de Bergdorf Goodman, unde Neil o așteaptă, întrebată fiind de acesta unde este diafragma, ea îi răspunde că o poartă. Însă toamna, când Brenda se întoarce la Radcliffe, își lasă diafragma într-un sertar ca mama ei să o găsească, sabotând în acest fel aventura.
John Updike, Rabbit, Run (1960)/ Fugi, Rabbit
Rabbit Angstrom, personajul principal din romanul lui Updike, are o aversiune față de contracepție, dar, spre deosebire de personajul lui Orwell, acesta are obiecții de ordin fizic și estetic, nicidecum politice. Când Ruth Leonard, prostituata căreia îi plătește cincisprezece dolari pentru închiriere, este pe punctul de a se strecura în baie ca să-și pună ceea ce el numește „farfurioară zburătoare”, o oprește motivând că este foarte sensibil. „Ai alternativă?” îl întreabă ea. „Nu, pe acelea le urăsc și mai mult…Dacă ai de gând să pui o grămadă de dispozitive în asta”, continuă Rabbit, cel care își părăsise nevasta însărcinată și copilul, ”atunci dă-mi înapoi ăia cincisprezece dolari.”
Mary McCarthy, The Group (1963) / Grupul
Probabil cea mai umilitoare scenă referitoare la contracepție care s-a scris vreodată apare în Grupul de Mary McCharty. Dottie Renfrew, proaspăt absolventă de Vassar care tocmai și-a pierdut virginitatea cu un bărbat pe care abia dacă îl cunoștea, îi urmează sfatul și își procură o diagramă de la un doctor format de Hannah Stone (cea care va deveni director medical al Biroului de Cercetare Clinică a Contracepției Sanger din New York în 1923). În pofida unei ușoare stinghereli la început, vizita medicală este încununată de succes; după aceea, totuși, Dottie își petrece ziua așteptându-și iubitul în New York’s Washington Square Park. Când vede că se înnoptează și acesta nu mai apare, ea lasă pachetul cu noul dispozitiv pe care și-l achiziționase, împreună cu iluziile sale romantice, sub o bancă din parc și apoi pleacă înapoi acasă, în Boston.
Edna O’Brien, Girls in Their Married Bliss (1964) / Fete în extazul lor conjugal
Kate and Baba, protagonistele celui de-al treilea roman al trilogiei Country Girls scrisă de Edna O’Brien au cunoștință de contracepție, însă nu pot avea acces la ea în înverșunata Irlandă Catolică, țară în care, de altfel, cartea a fost inițial interzisă. De fapt, contracepția este atât de inaccesibilă încât nu este menționată până în acest ultim roman a cărui acțiune este plasată în Londra – și atunci doar tangențial și mai degrabă în legătură cu lipsa ei. Baba declară că bărbatul cu care va sfârși prin a se căsători „Este slab la pat. Dar… Îl face să pară mult mai drăguț decât rechinii cu care am fost până acum, care… voiau ceva nou, experimental, în materie de sex și nicio îngrijorare din partea ta privind o eventuală sarcină, pentru că le plăcea natural, fără vreun mecanism.”Mai târziu, un iubit vizibil ciudat insistă ca ea să îi promită că nu va rămâne însărcinată.„Era un imbecil. Dacă mă gândesc mai bine, eu eram o imbecilă. Probabil se gândea că băile amănunțite și colanții sunt tot ceea ce știu.”
John Updike, Couples (1968) / Cupluri
La opt ani după publicarea romanului Fugi, Rabbit!, Updike nu doar că susține mijloacele contraceptive, ci ajunge să și folosească denumirea unui brand din domeniu. Prima dată când Piet și Georgene, ambii căsătoriți cu altcineva, fac sex, bărbatul își exprimă îngrijorarea privind „apariția unui mic copilaș”, iar femeia este surprinsă că el nu a auzit de Enovid. „Bine ai venit în paradisul pilulelor de după”, îi spune ea, iar această „blasfemie” îi aduce o imensă ușurare.
Alice Munro, Lives of Girls and Women (1971) / Vieți ale fetelor și femeilor
În romanul lui Alice Munro, în care protagonista , Del Jordan, este o tânără ajunsă la vârsta majoratului dintr-un sat din Ontario în anii 40, mama fetei o avertizează pe aceasta că, dacă se lasă distrasă de un bărbat, viața ei nu-i va mai aparține niciodată. „Vei rămâne însărcinată. Femeilor li se întâmplă întotdeauna asta.” Del îi răspunde cu volubilitate că „în zilele noastre există contraceptive” și respinge mesajul mamei sale, conform căruia „a fi femeie te predispune la stricăciuni.” Ea decide să trăiască asemenea bărbaților, care „sunt capabili să iasă în lume, să încerce tot soiul de experiențe, să se dezbare de orice nu își doresc și să se întoarcă înapoi mândri.”
