Reportajul este o specie literară aparte și dinstinctă. Nu este nevoie să enumăr aici calitățile de care trebuie să dea dovadă un scriitor atunci când se încumetă să scrie reportaj, dar vreau să insist pe una din acestea: finețea detaliului. Reportajul cuprinde în universul său literar o lume întreagă, așa cum pulsează ea, cu bune și cu rele, cu oameni mai buni sau mai puțin buni, cu peisaje care se cer zugrăvite în cuvinte, cu evenimente fără de care povestea nu s-ar mai scrie. Ca dimensiune, reportajul nu este printre producțiile literare de mari întinderi, dar cu certitudine se numără printre cele care solicită enorm autorul, căruia nu-i lasă prea multe momente de respiro și nici prea multe posibilități să repare greșeli sau erori de construcție. Reportajul literar bun se remarcă prin calitatea detaliilor și forța cu care sunt puse în valoare, prin capacitatea scriitorului de a arunca un con de lumină peste unghere acoperite de praful uitării.
Ramona Băluțescu se folosește de experiența de jurnalist de investigație în slujba literaturii și pune la dispoziția curioșilor și a cititorilor rafinați monografia unei comunități religioase greu încercată de istorie, dar care reușește să supraviețuiască și să meargă mai departe: catolicii din România. O comunitate care a fost când foarte numeroasă, când aproape de dispariție, care a supraviețuit organizându-se în jurul bisericilor, mănăstirilor și ale centrelor sociale, care a știut să facă zid în fața ororilor regimului comunist și să-și ceară dreptul la memorie și la istorie! O poveste care se cerea scrisă, iar Ramona Băluțescu compune o frescă aproape completă, așa se justifică și cele cinci volume, dar și felul cum a gândit scriitoarea structura acestora.
Catolicii în România sunt minoritari, o comunitate care a fost nevoită să-și conserve identitatea pe toate căile posibile dar, cu toate acestea, ei sunt cei care au pledat printre primii pentru ideea de ecumenism. Dialogul interconfesional și interreligios li se pare firesc, nu doar la nivel de dogmă, ci și la nivel de practică. Citind Cine sunt ierarhii eretici din România anului 2008? din primul volum cititorul află detalii cu privire la felul cum este gândit /perceput ecumenismul la nivel de structură instituțională, dar și ce modificări de ritual și chiar de dogmă poate provoca punerea în practică a ideilor ecumenice. În Cine sunt ierarhii eretici din România anului 2008? găsim un adevărat dosar al evenimentelor care au condus la excluderea din viața publică a mitropolitului Banatului, Înalt Prea Sfinția Sa Nicolae Corneanu. E o documentare necesară și realizată cu răbdare de Sisif, în ideea că enoriașii celor două biserici, ortodoxă și catolică, trebuie să înțeleagă amploarea gestului și a evenimentelor care i-au urmat, să le așeze într-o matcă a firescului. E ușor să arunci cu piatra, să judeci, să fii părtinitor, e foarte greu să ai o viziune de ansamblu asupra unor evenimente de amploare, care pot schimba istoria, iar Ramona Băluțescu este conștientă că în absența unei documentări temeinice nu se poate vorbi despre adevăr și fapte-așa-cum-au-fost.
Biserica catolică, dar și cea greco-catolică au avut enorm de suferit în timpul regimului comunist; au fost deposedate de bunuri, li s-a confiscat istoria, le-au fost luate lăcașurile de rugăciune și date ortodocșilor sau li s-a schimbat destinația. O istorie care lăsat urme adânci în mentalul colectiv, astfel încât martorii acelor timpuri nu vorbesc prea ușor nici astăzi despre cum a fost sau cum s-a întâmplat cu adevărat. Așa se explică și rolul volumului al doilea din seria Catolicii, Cine sunt greco-catolicii din România? Pe Ramona Băluțescu a interesat-o să afle dacă greco-catolicii și-au recuperat bisericile, dacă au fost repuși în drepturi din toate punctele de vedere, dacă au reușit să supraviețuiască momentelor de cumpănă. Cel mai mare pericol pentru comunitățile religioase atunci când li se confiscă bisericile este dispariția/disoluția – membrii acestora refuză să mai participe la viața socială, ceea ce duce în final la dispariția totală. Un reportaj cum este După 62 de ani de nedreptate, prima slujbă greco-catolică din Bocşa, Sălaj a putut fi ţinută fără probleme ne arată că se poate, că există viață și după un comunism devastator.
Fiindcă vorbim de comunități de catolici și/sau greco-catolici, este imposibil să nu ne fugă gândul și la Roma, Vatican sau papă. Toate comunitățile catolice din lumea întreagă, indiferent de mărime, vechime sau coordonate geografice, sunt legate indisolubil de Vatican și de deciziile papale. Ramona Băluțescu, cu pasiunea ei de cercetătoare pusă bine în slujba reportajului literar, ajunge până în Italia, astfel că în volumul al treilea al seriei Catolicii găsim câteva Portrete, întâmplări și sfinți. Pe scriitoare au interesat-o toate aspectele vieții sociale ale comunităților de catolici români, așa se face că a vrut să afle cât mai multe despre operele de caritate ale credincioșilor, direct coordonate de biserică sau nu. Date fiind canoanele riguroase (sau rigide), viața unui catolic poate atârna de multe ori de un fir de păr sau de o binecuvântare dată de un preot, cardinal sau alt slujitor al bisericii. Să ai nevoie de un organ nou, deci să apelezi la un donator de organe poate fi considerată o problemă de natură strict medicală, dar ce te faci când canonul îți impune anumite limite? Dacă Biserica Catolică este sau nu este de acord cu donarea de organe, dacă încurajează sau nu pe credincioși să doneze (sânge, celule stem sau organe) aflați citind volumul al treilea din seria Catolicii.
Reportajul literar n-are farmec dacă-i lipsesc personajele, portretele de oameni îl fac atractiv și-l impun ca gen literar. De aceea cele mai apreciate reportaje sunt cele despre oameni sau despre familiile unor eroi. Îmbinarea dintre istoria personală și cea a comunității devine pretext pentru a duce povestea mai departe în volumul al patrulea din Catolicii, Înalții – între dileme și ecumenism. Pentru membrii și viața unei comunității religioase istoria este foarte importantă, pentru că deseori s-a scris cu sânge. Dintr-un alt unghi de vedere, este importantă și capacitatea de adaptare la realitățile locului; se știe, de exemplu, că la nivel de ritual, creștinismul supraviețuiește și astăzi pentru că a preluat foarte multe din practicile păgâne și le-a asimilat ritualului creștin, o simbioză fără de care probabil că astăzi n-am mai fi vorbit în anumite locuri de creștini catolici sau greco-catolici. Despre cum și-a dus o mamă copilul peste deal, la botez poate fi citit în mai multe registre, iar Ramona Băluțescu pune la dispoziția cititorului și mai multe chei de descifrare a unor gesturi disparate, a unor evenimente care aparent sunt nesemnificative etc.
Astăzi, când credincioșii sunt priviți cu suspiciune, puși la zid sau excluși din viața socială doar pentru că au credință, se pune mai mult ca oricând problema supraviețuirii. Este greu să faci previziuni, să te gândești la ce va fi peste un an sau cinci, când într-o comunitate izolată, dintr-un sat transilvan oarecare, nu s-au mai născut copii de ani de zile sau când numeri pe degetele de la mâini câți tineri au mai rămas în sat. Minoritățile, mai cu seamă cele religioase, sunt supuse în permanență pericolului asimilării de către majoritari, viața lor este o continuă luptă de supraviețuire, conservare și păstrare a specificului. De la un punct încolo, totul pare zadarnic și tare mă tem că în multe locuri din România, acolo unde altădată comunitățile catolice erau numeroase, active și implicate profund în dezvoltarea regiunii, astăzi vorbim doar despre ce-a fost cândva. Catolicii erau vorbitori de germană, maghiară, aveau tradiții frumoase, obiceiuri cu un specific accentuat, care astăzi reînvie doar pe la câte o festival cu specific local sau când fiii locului revin acasă pentru întâlnirea anuală. Despre ultimul vis în germană din acel sat din volumul cinci, Catolicii. Din depărtare, despre asta este, așa că este de înțeles.
Seria de cinci volume dedicată catolicilor o impune pe Ramona Băluțescu și ca scriitoare de reportaj literar! Un gel literar mai puțin cultivat astăzi, dar necesar, pentru că volumele de reportaje completează în mod firesc studiile istorice și facilitează accesul la o suită de informații care altfel ar fi rămas ascunse vederii.
Catolicii. Începuturile, în jurul lui Corneanu, Editura Emma, 2019
Catolicii. Cine sunt greco-catolicii din România?, Editura Emma, 2019
Catolicii. Portrete, întâmplări și sfinți, Editura Emma, 2019
Catolicii. Înalții – între dileme și ecumenism, Editura Emma, 2019
Catolicii. Din depărtare, Editura Emma, 2019
