Mic Dicţionar (III)

Putto, Putti – copil sau grup de copii, cu aripi sau nu, derivaţi din îngerii gotici, folosiţi mai ales în renaştere şi baroc; apar în basoreliefuri, grupuri statuare sau pictaţi, în tablouri, altare, plafoane, frontoane.

… pe str.Paleologu

… pe str. Luterană

… pe str. Ion Brezoianu

… intersecţia str.Ion Brezoianu cu Bulevardul Regina Elisabeta

Palatul Cesianu-Racoviță (astăzi sediul ARTMARK), str. C.A. Rosetti , nr. 5

***

Mascheron – mască sculptată, interpretând figuri fantastice, feminine sau zoomorfe, ce decorează cheile de boltă ale ferestrelor sau uşilor, tăbliile uşilor

Casa arh J.E. Berthet, str. Dionisie Lupu, nr. 86, colț cu str. Eremia Grigorescu

Casa arh. John Elisee Berthet

Casa actorului Constantin Tănase – str. Puțu cu Plopi, nr. 10

… pe str. Lipscani

Detaliu – … pe str. Lipscani

… pe str. Nicolae Filipescu (fostă str. Scaune)

***

„- Ce am mai găsit săpând au mai fost niște resturi de stucatură, care ne-au fost de mare folos. Vroiam să refacem decorul, să reconstituim ornamentația tipică pentru acest fel de clădiri. Recunosc, aș fi putut să cercetez în arhive, dar îți trebuie un timp serios, ca să afli ce ai de făcut, iar noi aveam șantierul deschis. Noroc că am găsit câteva elemente de stucatură în pământ și, după modelul lor, am refăcut ornamentele. Numai atunci am considerat că toate sunt repuse la locul lor…

-Așa ați procedat cu stucatura din exterior. Dar înăuntru?

-Ajungem și acolo. Deocamdată, vreau să spun că, după ce am aflat ce model de stucaturi avusese casa, înainte de a ne apuca de treabă, am discutat despre tehnica de execuție a mulurilor de ipsos. Exista un mic detaliu care ținea de tehnica meșterilor vechi, a ipsosarilor, un procedeu care nu ne era la îndemână și a trebuit să găsim altă soluție, pentru că, din păcate, nu se mai poate așa, restaurare ad litteram, trebuie să adaptezi alte procedee. Despre ce e vorba? Înainte, toată stucatura din ipsos, după ce se modela, se fierbea în seu de oaie, ca să devină impermeabilă. Toate câte le vedem noi acuma – mascheroane, lujeri, lauri – pe clădirile vechi, nerestaurate, au fost fierte în seu de oaie, impermeabilizate cu seu…”

Cu Lucreția Voinescu despre restaurare, ca artă și soartă[1]

***