Malnata – a fi liber în corsetul rigid al lumii

Malnata este romanul de debut al scriitoarei italiene Beatrice Salvioni, tradus în limba română de Diana Calangea, la Editura Litera, în anul 2023, aflându-se, în prezent, în curs de publicare în 32 de țări.

Romanul este construit complex, urmărind mai multe planuri narative, conturând personaje într-o continuă metarmofoză sub puternica presiune a lumii în care trăiesc. Acțiunea romanului se plasează în Italia fascistă, în anul 1935, în plin avânt al unei puteri totalitare asemenea unei hidre, ale cărei capete strivește pulsul oricărei alte vieți. Benito Mussolini, ducele, devine, indirect, personaj al acțiunii, prin intruziunea în mintea, viețile și casele italienilor. O prezență de unii îmbrățișată, de alții tolerată, dar de prea puțini contestată și detestată.

Apoi, dintr-odată, din difuzoare se auzi un țârâit, iar vocea lui Mussolini păru să vină de nicăieri. Era răsunătoare, mândră, dar ducele făcea prea multe pauze pentru a respira și mă duse cu gândul la peștii care deschideau și închideau gura holbând ochii apoși atunci când Maddalena îi înșfăca, strivindu-i între degete. Ducele vorbea cu avânt despre bărbații și femeile care se strânseseră în piețe […] Izbucniră țipetele, cântecele și uralele strigate de o ființă unică, monstruoasă, fără formă sau corp, care se afla în jurul nostru.

În acest cadru, evoluează două lumi diferite, cea a înaltei societăți italiene, alienate în sfera discursului găunos al fascismului, cei care îmbrățișează cu entuziasm sau interes noua situație politică și istorică, iar, pe de altă parte, lumea Malnatei, cea a suburbiei și cea a curajului de a se opune unei ordini absurde, prestabilite. Cele două planuri sociale ajung să interacționeze, în roman, prin intermediul a două personaje centrale, două preadolescente: Francesca, fiica respectabilei familii Scara, o domnișoară aristocrată, manierată și încorsetată de o mamă conservatoare, și Maddalena, devenită Malnata, fetița suburbiei, un copil dintr-o familie monoparentală, o persoană de care nu trebuie să te apropii pentru a nu te ajunge blestemul, așa cum s-a impregnat ideea în mentalul comunității locale. Malnata devine, pe toată durata narațiunii, simbolul libertății și luptei continue pentru individualitate și identitate, copila care are curajul de a nu se ridica în picioare pentru a face salutul fascist sub tabloul impunător al dictatorului.

I se spunea Malnata și nu-i plăcea nimănui de ea. Să-i pronunți numele aducea ghinion. Era o vrăjitoare, una dintre cele care aduceau peste tine suflul morții. Îl avea pe dracul în ea și nu trebuia să-i adresezi niciun cuvânt. O priveam de departe, duminica, pe când mama îmi punea în picioare pantofii care-mi înghioldeau călcâiele, șosetele scămoșate și rochia bună pe care trebuia să am grijă să n-o murdăresc.

Malnata nu purta nici pantofi de duminică și nici rochie elegantă, ci își purta propria viață grea pe umerii încă mici. Văzuse și trăise deja multe, purtând pe sub hainele ponosite, un bagaj de învinuire și tristeți; acuzată de a-și fi ucis fratele mai mic și de a aduce numai necazuri, Maddalena trăiește ca o exclusă a unei societăți nepregătită pentru nonconformism și nealiniere. Acest personaj conturat cu mare talent de scriitoare va transforma radical viața Francescăi, singura care îi va deveni prietenă și care va avea îndrăzneala să treacă peste o anatemă aruncată de sus.

Eclipsată de o mamă interesată de aparențe și de propriile interese, Francesca trăiește într-o casă în care este pregătită să fie supusă, ascultătoare și o imagine bună a unei familii pentru care poate fi un exponat. Până în ziua în care se alătură malnaților, devenit un personaj colectiv, celor asemănători sau din anturajul Malnatei. Din acest moment, începe adevărata existență a Francescăi, care află că viața nu e ca în cărțile ei cu eroi și că adevăratele drame marchează sufletul unui om pentru totdeauna, transformându-l într-o piatră greu de atins. Astfel, domnișoara elegantă și manierată intră într-o lume complet diferită, evoluând atât organic, cât și emoțional. Malnata este cea care o învață să își dea jos masca perfecțiunii, iar Maddalena o învață despre a fi curajos și demn în orice situație, fără a te pleca în fața nimănui, nici măcar a unui duce agățat pe un perete.

Maddalena știa să-și poarte neascultarea și pe ascuns. Era mândră de asta. Mie îmi era teamă să-i răspund profesoarei, să mă uit în ochii adulților care-mi vorbeau și acceptam orice admonestare fără să încerc vreodată să spun n-am vrut s-o fac. În schimb, ea, chiar și în situațiile în care trebuia neapărat să-și ceară scuze, să spună vă rog sau iertați-mă, o făcea cu un aer de provocare. Din exterior părea ireproșabilă și umilă. Dar în interior cultiva o revoltă secretă.

Societatea care nu o poate îmblânzi pe Maddalena și nu o poate uniformiza o marginalizează sub numele de Malnata, ignorând puterea de a fi a unei astfel de ființe. Dedicată familiei sale, fata se bucură de clipele simple împreună cu mama și frații săi, la care se alătură și Francesca, cucerită de liniștea din mijlocul unei case simple.

În aceeași măsură, cu un ton actual, autoarea abordează în cuprinsul romanului și raportarea dintre bărbați și femei, locul acordat femeii într-o lume masculină. Cu tact și moderație, se analizează, prin intermediul acțiunii și personajelor, emanciparea statutului femeii și schimbarea în legăturile dintre bărbați și femei. Cea din urmă, crescută spre a fi rafinată și să placă pentru o căsătorie potrivită, preia un rol independent, care se poate opune abuzurilor masculine, cu atât mai mult atunci când bărbații dețin și puterea unei poziții sociale.

Noua Francesca și Maddalena devin două voci puternice ale acestei schimbări, rămânând împreună într-o dramă condamnată de lumea în care trăiesc și care produce o prăpastie de netrecut între vechi și nou, între ce a fost și ce va fi.

Romanul semnat de Beatrice Salvioni este, până la final, o pledoarie pentru libertate și demnitate, în note moderate, pentru respect și echilibru social. O carte care dă fiori și care are puterea de a-și ține cititorii vrăjiți pe malul lacului Lambro sau în noaptea vânătorii de gâște, printre pălăriile moderne și marile drame, fiind dedicată copilei care am fost. Și, mai ales, celor care m-au învățat să nu încetez vreodată să-i ascult vocea.

Malnata de Beatrice Salvioni