Moni Stănilă, Al 4-lea, Editura Polirom, 2024, ediția a II‑a revăzută
Lansare de carte & sesiune de autografe
Joi, 22 februarie, ora 18.00, Cărturești la Muzeu (Str. 31 August 1989, Nr. 121 A, Chișinău)
Alături de autoare, vor vobi: Lucia Țurcanu, Ion Buzu
Moderator: Alexandru Vakulovski
Partener al evenimentului: Cenaclul Republica
„Mi-a plăcut tare romanul lui Moni Stănilă, Al 4-lea, o poveste despre tot ce contează, fără pretențiile r(h)omanului, fără o singură notă falsă, o novelita care i-ar fi plăcut mult și lui Roberto Bolaño, atât de mult, că i-ar fi zis: !Moni, hija,enhorabuena!” (Simona Sora)
„Al 4-lea este o carte despre încredere și ezitare, despre (auto)exilare și eliberare, despre compasiune și pasiune, despre necunoaștere și inițiere. Un roman care are percutanța poeziei și elocvența unei omilii. O pledoarie pentru uman.” (Lucia Țurcanu)
„Scris dintr-o răsuflare, însuşi ritmul naraţiunii confundându-se cu respiraţia eroinei, când accelerată până la sufocare, când de un calm înspăimântător, romanul începe ca un thriller – el şi ea, „fugari, stabiliţi ilegal într-o ţară în care un european nu ar veni nici pe salariu”, după ce c-au trecut fraudulos frontiera înot, mai să se înece, iar acum tocmai el, salvatorul ei, e dat „suspect de trafic de persoane” – şi sfârşeşte ca o carte de iniţiere: „Am din nou senzaţia că eu am coborât şi el a rămas pe munte. Că nu mai înţeleg cine e cine. Eu şi dublura, el şi dublura”. Între timp – un timp mai degrabă mitic decât calendaristic, de la căderea zăpezilor la ruperea apelor, fără a uita de Naşterea Domnului, sărbătorită într-o căsuţă din creierii munţilor – cei doi sunt găzduiţi de al treilea, bătrânul, care nici măcar nu vorbeşte limba fetei (de fapt, ea pe al lui!), şi astfel ecuaţia e completă: „deci, fiind trei, putem spera nu doar la al patrulea, ci şi la nenumăraţi alţii”. (…) Cât despre scriitura propriu-zisă, aş numi-o „a rozariului” – cum ai strecura printre degete „nodurile primei noastre legături serioase şiadevărate”, frazele dând senzaţia că „atârnăm între două luni. Aia de acolo şi asta de aici”. O carte ca o rugăciune a inimii!” (Emilian Galaicu-Păun)
Moni STĂNILĂ s-a născut în Tomești, județul Timiș, în 1978. A studiat teologie ortodoxă la Timișoara și Sibiu. Din 2010 trăiește la Chișinău și conduce împreună cu Alexandru Vakulovski cenaclul literar „Republica” al Bibliotecii Municipale. A publicat jurnalul de convertire Iconostas (Graphe, 2007), volumele de poezie Postoi parovoz. Confesiunile dogmatistei (Ninpress-Charmides, 2009), Sagarmatha (Tracus Arte, 2012), Colonia fabricii (Cartea Românească, 2015), O lume din evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni (Charmides, 2017), Ale noastre dintru ale noastre (Casa de Editură Max Blecher, 2020) și Ofsaid (Nemira, 2022). La Editura Polirom a mai publicat o carte pentru copii, Războiul solomonarilor (2018), romanul biografic Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (2019) și romanul Țipă cât poți (2020). O parte dintre poemele sale au fost traduse în franceză, germană, engleză, suedeză, rusă, azeră, catalană, turcă, maghiară ș.a.
