Astăzi, Universitatea din București a acordat, în cadrul unei ceremonii speciale, titlul onorific de Doctor Honoris Causa romancierului Evgheni Vodolazkin, unul dintre cei mai buni scriitori ruşi contemporani. Ceremonia s-a desfășurat la Palatul Facultății de Drept, în sala „Constantin Stoicescu”, începând cu ora 12:00.
Atmosferă solemnă, participanții fiind conștienți încă de la prima notă din „Gaudeamus igitur” că sunt părtași la un eveniment cu adevărat unic. Probabil că mulți dintre cei din sală, profesori prestigioși și renumiți, deopotrivă, ai Universității din București (cum ar fi domnul prof. univ. Liviu Papadima sau domnul Bogdan Tătaru-Cazaban, ca să dau doar două exemple) au mai participat la astfel de evenimente, dar au fost și mulți tineri, lucru cu adevărat îmbucurător; și ce a fost și mai frumos că generațiile care au compus audiența nu s-au segregat, ba dimpotrivă. Și a fost ceva cu totul special să-l vezi pe Evgheni Vodolazkin cântând „Gaudeamus igitur” de la primul cuvânt și până la ultimul.
Doamna prof. univ. dr. Madeea Axinciuc (Programul de Studii Religioase – Texte și Tradiții, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine) a fost cea care a deschis ceremonia cu al său Laudatio Domini Evgheni Vodolaskin. Și dintru început a ținut să reamintească publicului că titlul onorific i se acordă marelui scriitor pentru contribuțiile sale în domeniul științific – filologia. Studiile sale și cărțile (într-un număr impresionat, care depășește cu mult cifra de 100) din domeniul său de interes științific îl recomandă ca fiind un adevărat specialist, care merită toată recunoașterea mediului academic. Specialist în literatura rusă veche, Evgheni Vodolaskin a știut să îmbine cercetarea academică cu pasiunea pentru scris, astfel că, în timp, a ajuns să dea lumii literare universale și cărți la fel de bine scrise precum cele ale antecesorilor săi celebri, Dostoievski și Tolstoi.
„Acest eveniment nu reprezintă altceva decât frumoasa îngemănare a două generozități care se întâlnesc astăzi în simultaneitatea lor: generozitatea romancierului și cercetătorului Evgheni Vodolaskin, oferită nouă ca dar de împărtășire a operei și prezenței sale aparte, față către față, și, în registrul academic circumscris întâlnirii noastre, generozitatea publicului român atât de entuziast să primească acest dar și să-i răspundă prin împărtășirea acestui spațiu simbolic pentru rolul comunității noastre academice și prin prezența noastră aici pentru a deschide orizontul unei conlucrări reale și, cu siguranță, semnificative.”
Am redat doar un mic fragment din frumosul și elegantul Laudatio Domini Evgheni Vodolaskin. Și vă asigur că cel căruia îi era destinat a fost cu adevărat emoționat. Momentul a fost urmat de cel al decernării titlului de Doctor Honoris Causa al Universității București. Evgheni Vodolazkin și-a conceput discursul în jurul calității sale de filolog, pe care a ținut să o confirme încă de la primele cuvinte adresate celor din sală. Explicit și mai puțin explicit el a căutat să ne demonstreze că pasiunea lui pentru limba și cultura rusă nu este întâmplătoare și, cu atât mai puțin, efemeră. Firul roșu care a străbătut toată pledoaria sa pentru studiul academic filologic a fost ideea că literatura rusă n-a avut niciodată parte de un moment cu adevărat prielnic să se dezvolte, și cu atât mai puțin astăzi; e cu atât mai mult de apreciat calitatea scrierilor unora ca Dostoievski sau Tolstoi. Modestia, generozitatea, pasiunea și dăruirea i-au însoțit cuvintele pe tot parcursul discursului, emoțiile fiind evidente, dar în felul acesta solemnitatea momentului a căpătat aura lui specifică.
Evenimentul a fost încheiat de către domnul rector al Universității București, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, cel care a accentuat în felul său atât de specific modul cum generozitatea (calitate atât de rar întâlnită în zilele noastre) se îmbină cu rigoarea științifică, astfel încât produsele literare (și nu doar acestea) capătă acea amprentă atât de specifică lui Vodolazkin.
Un eveniment de neprețuit, care sigur va rămâne în memoria participanților, personalitatea unică a lui Evgheni Vodolazkin remarcându-se și de această dată. Întreaga sa activitate din domeniul științific i-a fost recunoscută și onoarea de a fi părtași la acest moment ne-a bucurat, dar, în aceeași măsură, ne-a determinat să ne dăm seama că oameni ca Vodolazkin se nasc extrem de rar. Și noi l-am cunoscut!
Evgheni Vodolazkin este specialist în literatură rusă veche și lucrează în prezent la Institutul de Literatură Rusă (Casa Pușkin) al Academiei de Științe din Sankt Petersburg. Printre cele mai remarcabile realizări ale sale se numără publicarea în anul 2000, în Germania, a volumului Istoria Universală în Vechea Rusie (München, Otto Sagner Verlag), primind o certificare echivalentă cu titlul de Dr. Habil. În anul 2001, a configurat, editat și prefațat o lucrare dedicată faimosului gânditor rus D.S. Likhachov (printre autorii acestei cărți aflându-se Charles, Prințul de Wales, V. Astafjev, M. Gorbaciov, N. Jeltsina etc.).
Ca romancier, activitatea lui Evgheni Vodolazkin este impresionantă. Romanele sale sunt traduse în peste treizeci de limbi. Trei dintre acestea, precum Soloviov și Larionov (2009), Laur (2012) și Aviatorul (2016), sunt disponibile și în limba română la Editura Humanitas Fiction.
Credit foto: Universitatea din București
