„Epicur și epicureismul antic. Viața și opera lui Epicur”, fragmente doxografice, interpretare, note de Andrei Cornea

Andrei Cornea și editura Humanitas, în colaborare cu Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ne-au făcut recent bucuria de a ne oferi volumul Epicur și epicureismul antic, într-o ediție critică bilingvă superbă și la un preț de nerefuzat. Volumul cuprinde majoritatea textelor atribuite lui Epicur și fragmentele epicureenilor greci sau latini cei mai importanți. Ediția cuprinde de asemenea un remarcabil studiu introductiv numit „O introducere în filosofia lui Epicur”. Lucrarea îngrijită de Andrei Cornea reprezintă o admirabilă inițiativă menită să pună cititorul român în contact cu una dintre doctrinele antice care spun foarte mult și astăzi, interesul pentru epicureism fiind într-o continuă creștere în mediile academice și nu numai din Occident.

Oferim cititorilor noștri câteva fragmente din textele filosofului, cu speranța că îi vom trezi interesul pentru fascinanta gândire epicureică.

„Nu trebuie, într-adevăr, practicată știința naturii în conformitate cu principii goale și legiferînd, ci așa cum o cer fenomenele. Căci viața noastră nu are nevoie de o teorie specială și de opinii goale, ci de un trai netulburat. Or toate decurg fără zbucium în cazul chestiunilor elucidate la modul multiplu, ca să fie în acord cu fenomenele, dacă cineva lasă să existe aici în mod cuvenit verosimilul.”

„Povestirile care apar în cazul anumitor zodii iau naștere din cauza unei coincidente de moment. Căci zodiile nu aduc nici o necesitate pentru producerea unei calamități și nici o natură divină nu supraveghează ieșirile (pe cer) ale acestor zodii, nici nu îndeplinește apoi previziunile respective. Căci nici o fiiință luată la întâmplare, dacă doar un pic ar fi mai înzestrată, nu ar recurge la o astfel de nebunie, cu atît mai puțin o ființă care posedă desăvârșita fericire.”

„Nici când e tînăr omul să nu amîne să filozofeze, nici cînd e vîrstnic să nu ostenească a filozofa. Într-adevăr, cînd vine vorba de ceea ce este sănătos pentru suflet, nu-i pentru nimeni nici prea devreme, nici prea tîrziu. Și cel ce susține că încă nu a venit ceasul pentru a filozofa, fie că ceasul a trecut, seamănă cu omul care spune, în privința fericirii, că ceasul ei fie nu e prezent, fie nu mai este (prezent). În consecință, și tînărul, și vîrstnicul trebuie să filozofeze: cel dintîi, pentru ca, pe măsură ce îmbătrînește, să rămînă tînăr prin lucrurile bune, mulțumită recunoștinței pentru ceea ce a fost în trecut; al doilea, ca să fie în același timp tînăr și bătrîn, neavînd teamă pentru viitor.”

„Obișnuiește-te să consideri că moartea este nimic în raport cu noi, deoarece orice bine și orice rău se află în senzație, iar moartea este privațiune de senzație. De aici rezultă că o cunoaștere corectă a faptului că moartea este nimic în raport cu noi îngăduie să te bucuri de mortalitatea vieții, fiindcă această cunoaștere nu adaugă un timp nelimitat, ci suprimă dorul de nemurire. Nu e nimic terbil în faptul de a trăi pentru acela care a înțeles în mod autentic că teribil nu-i nimic în faptul de a nu trăi… Însă mulțimea ba fuge de moarte ca de cel mai mare dintre rele, ba o alege ca fiind o încetare a relelor din viață. Dar înțeleptul nici nu refuză să trăiască, nici nu se teme să trăiască. Căci lui nici viața nu-i pune obstacole, nici nu crede că a nu fi în viață e ceva rău.”

„Pe ea (plăcerea), într-adevăr am recunoscut-o drept binele prim și conatural; de la ea începem orice alegere și refuz și la ea revenim, judecînd orice bine cu afectul (plăcerii), precum cu o riglă. și din cauză că acesta este bine prim și înnăscut, nu alegem orice plăcere, ci se întîmplă să trecem peste multe plăceri, atunci cînd din ele urmează pentru noi mai mult necaz. Şi socotim că multe dureri sunt preferabile plăcerilor atunci cînd o plăcere mai mare ne revine nouă care am suportat mult timp durerile. Așadar, orice plăcere, deoarece posedă o natură prietenă cu noi, este un bine, dar nu orice plăcere trebuie aleasă.

Oricînd și oriunde să te însoțească împătritul leac:

a) Zeul nu are nimic de temut,

b) moartea nu are nimic îngrijorător,

c) binele este ușor de obținut,

d) iar teribilul este ușor de îndurat.”

Editura: Universității Al. I. Cuza Iași