De ce este necesară o revoluție a somnului

În spațiul urban al acestor vremuri atât de dinamice, majoritatea oamenilor sunt grăbiți, sunt angrenați în activități multiple, au idealuri suprasolicitante, vor să fie peste tot și să facă totul perfect. Ca să răspundă acestor cerințe, mulți apelează la sprijin psihologic, la literatura motivațională care se bucură de un mare succes, la niște „antrenori de viață”, care le întăresc convingerile că sunt pe drumul performanței, care le reglează programul din mers, care le amintesc zilnic că trebuie să se autodepășească. Riscul ca unele domenii din viață să fie lăsate în așteptare sau anulate complet pândește la tot pasul. Dar există o soluție la care, invariabil, apelează toată lumea de succes, o soluție cunoscută „ca limbaj universal”, un fel de lingua franca, și anume, privarea de somn – este de părere Arianna Huffington, autoarea cărții Revoluția somnului. Cum să îți schimbi viața noapte de noapte, apărută la Editua Curtea Veche Publishing. Dar somnul, ne spune autoarea americană, este una dintre componentele fundamentale ale vieții umane, oricât de mult încercăm să-i minimalizăm importanța și rostul. Ideea este, așadar, că din dorința de a finaliza cu bine nenumăratele proiecte în care ne antrenăm, am devenit prizonierii tehnologiei, care ne mănâncă timpul și energia, și credem că prețul care trebuie plătit pentru succes este munca peste program și, prin consecință, surmenajul. Tindem să ne depășim structura și natura, anulând unele nevoie de bază, iar somnul nu are nicio șansă în fața acestei definiții intransigente a succesului. Relația cu somnul este întru totul compromisă, așadar:

„Privarea de somn se sprijină pe un repertoriu de practici considerate esențiale supraviețuirii într-o lume competitivă. Mai mult decât pe vremea lui Thomas Edison, să te privezi de odihna necesară sau să renunți la ea în favoarea lucrurilor asupra cărora deții controlul este considerat rețeta succesului. În special într-o societate activă 24 de ore din 24, șapte zile din șapte, 365 de zile pe an. Americanii au un raționament ideologic mai puternic ca niciodată, care disprețuiește lipsa de activitate” (Alan Derickson, Dangerously Sleepy).

Ca să înțelegem mai bine, ni se spune că pentru economia americană, privarea de somn se estimează în pagube anuale de 63 de miliarde de dolari „sub forma absențelor sau a prezenteismului (când angajații sunt prezenți fizic la muncă, dar nu se concentrează)”; la fel cum, în Australia, tulburările de acest tip costă peste cinci miliarde de dolari pe an.

Arianna Huffington face o radiografie atentă a rolului somnului în viața omului, după ce ea însăși a avut de suferit destul de serios din cauză că a neglijat să se odihnească pentru a răspunde tuturor solicitărilor ca femeie de afaceri, speaker sau mamă. Și, astfel, a ajuns la concluzia că niciodată în istorie nu s-a știut mai multe despre somn decât acum, motiv pentru care, putând să ne informăm, nu mai avem nicio scuză să tratăm somnul cu ignoranță și să-l amânăm continuu. De pildă, aflăm că de o bună odihnă noaptea depind inteligența emoțională, procesul nostru decizional, productivitatea, creativitatea, că există o strânsă legătură între somn și fiecare aspect al sănătății noastre fizice și mintale. Iar consecințele medicale ale nesomnului (în afară de moarte- autoarea chiar dă câteva exemple de cazuri care au sfârșit astfel) sunt foarte numeroase: anxietatea, stresul, depresia, dereglarea sitemului digestiv, diabet, atac de cord, cancer, obezitate și Alzheimer. Odată reveniți din călătoria nocturnă, vedem lumea cu alți ochi, suntem mai plini de vigoare, proaspeți, după cum oricine poate constata. Dar ni se amintește și despre componenta misterioasă a somnului, care ne determină să intrăm în contact cu noi înșine (sau, cu o versiune mai profundă a noastră”), prin liniștea adâncă pe care o lăsăm să ne pătrundă, pentru a afla că suntem mai mult decât suma succeselor noastre, contul din bancă și poziția socială.Partea înțeleaptă a lecției despre somn ne învață despre puterea de detașare față de lucrurile acumulate, despre trecerea activităților semnificative pentru supraviețuire în poziția de așteptare sau pauză, despre renunțarea supremă.

Pentru cei care consideră că timpul dedicat somnului este unul pierdut, studiile pe care le pune la dispoziție Arianna Huffiington vin să dea răspunsurile cele mai credibile că somnul are un rost identificat de către specialiști cu claritate, fiind unul extrem de benefic; de pildă, că anumite părți ale creierului nostru sunt ținute ocupate de somn pentru ca lucrurile care ne definesc identitatea când suntem treji să se retragă. Nu doar că nu se poate vorbi de timp mort când ne lăsăm prinși în călătoria nocturnă, dar când doarme, creierul intră într-o fază de activitate neurologică intensă, care consolidează și reînnoiește memoria, face reglaje cerebrale și neurochimice și e destinat mentenanței cognitive. Astfel că, un om înțelept va pricepe că timpul dedicat somnului este la fel de productiv precum activitatea depusă în orele cât este treaz, va ști că e la fel de important ca alimentația sănătoasă, activitatea fizică sau purtatul centurii de siguranță. Sportivii de performanță pun somnul, odihna totată, pe primul loc atunci când se pregătesc pentru o competiție importantă sau pentru a se recupera. De aceea, ei apelează la specialiști în probleme de somn: „Oboseala și somnul sunt strâns legate, iar somnul este una dintre variabilele importante care îl ajută pe sportivi în eforturile lor susținute și în a-și păstra entuziasmul pe termen lung”, susține Pete Carrol, care este antrenorul echipei Seattle Seahawks. Recunoașterea impactului pe care îl are somnul asupra performanței este acum un fenomen mondial, încât, de exemplu, un club de fotbal din Marea Britanie, Southampton, are propria aplicație pentru somn, prin care este urmărită calitatea somnului fiecărui jucător.

Acesta este doar un exemplu. Dar oameni de afaceri de mare succes, artiști, psihologi, medici, dau recomandări, pornind de la propria lor experiență de viață, sau pornind de la studiile științifice care au vizat somnul, că este important nu neapărat câte ore dedicăm somnului, adică nu cantitatea, ci calitatea somnului contează. Prin urmare, e necesar, ne spune Arianna Huffington să ne rezolvăm, întâi de toate, problema dependenței de tehnologie: adică să fim în stare să ne închidem telefoanele mobile, laptopurile, televizorul și orice alt device care ne poate da semnale că suntem contactați de cineva sau care emit o lumină albastră ce ne alungă somnul. De asemenea, pentru a „ne așterne bine”, înainte de a ne îndrepta spre pat, să practicăm activități care să ne liniștească, să medităm, să citim, să purtăm dialoguri plăcute cu persoana iubită sau cu copiii. Autoarea cărții Revoluția somnului insistă foarte mult asupra acestui aspect, pentru că de el depinde calitatea odihnei și, prin consecință, eficiența muncii de peste zi, iar apoi, succesul. Concluzia autoarei (iar în sprijinul a ceea ce susține aduce un aparat critic extrem de bogat) este că putem avea o carieră se succes făcând sacrificii și renunțând la somn, dar o viață organizată cu înțelepciune, în care fiecare componentă a ei să fie tratată cu echilibru – adică inclusiv sănătate la care somnul își aduce o contribuție semnificativă – aduce cu sine multă bucurie, mai multă prezență de spirit, mai puține probleme de sănătate și relații sănătoase.

Revoluția somnului. Cum să îți schimbi viața noapte de noapte de Arianna Huffington