„Churchill şi Orwell. Lupta pentru libertate” de Thomas E. Ricks

Cronică de Gabriela Avram

Dublu laureat al Premiului Pulitzer, ziarist, scriitor și consilier pe probleme de securitate națională la New America Foundation, Thomas E. Ricks a publicat în anul 2017 o strălucitoare analiză comparativă a două personalități marcante ale secolului trecut, cea omului politic și premierului britanic, Winston Churchill, și a scriitorului de limbă engleză, George Orwell. De la începutul cărții, autorul își justifică surprinzătoarea alegere de a analiza în paginile aceluiași volum pe cei doi, explicând contribuția marcantă pe care au avut-o amândoi la marile evenimente ale secolului XX, dar și lupta acerbă pe care au dus-o, la distanță, de cele mai multe ori, în numele libertății.

La o primă vedere, cei doi bărbați erau destul de diferiți. Churchill era mai robust în toate sensurile; născut cu douăzeci și opt de ani înaintea lui Orwell, a trăit cu cincisprezece ani mai mult decât el. Dar, în anumite privințe cruciale, erau spirite înrudite. În epoca plină de evenimente în care au trăit amândoi, la mijlocul secolului XX, s-au confruntat cu aceleași mari probleme – Hitler și fascismul, Stalin și comunismul, America și devansarea Marii Britanii ⁅…⁆ În plus, amândoi s-au călăuzit după principiile de bază ale democrației liberale: libertatea de gândire, de exprimare și de asociere.

Winston Churchill, copil al unei familii britanice cu o bună condiție socială și economică, dar cu un tată absent și critic de la distanță, cu o mamă puțin interesată de micul Winston, acesta evoluează ca un rebel, un spirit liber, care se putea supune cu mare greutate rigorilor școlilor de elită britanice. La celălalt capăt, micul Eric Blaire, numele real al lui George Orwell, s-a născut într-o familie din India britanică, având un tată absent, în cea mai mare parte a timpului, dar extrem de dur, în puținul timp petrecut alături de el. Înmatriculat la școala cu internat, St. Cyprian, din East Sussex, unde atmosfera era de un autoritarism traumatizant pentru un copil, adultul Orwell recunoștea, mai târziu, că atunci a înțeles că lumea lui se învârte în jurul a două principii de bază: cel puternic îl va bate întotdeauna pe cel slab și orice proiect și-l propune va eșua.

Transformările radicale a celor două personalități se vor produce în jurul și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În 1937, George Orwell a ales să meargă în Spania, în plin război civil, suferind și o rănire gravă în zona gâtului, care îi putea fi fatală. Însă, experiența spaniolă avea să îi fie crucială pentru întreaga viață, influențându-i opera.

Orwell a ajuns la Barcelona în preajma Crăciunului. Așa au început cele mai semnificative șapte luni din viața politică a lui Orwell. Ce a văzut în Războiul Civil din Spania în 1937 avea să îi influențeze întreaga operă de mai târziu. Există o linie directă de la străzile din Barcelona din 1937 până la camerele de tortură din O mie nouă sute optzeci și patru.

În primăvara anului 1940, tăvălugul nazist amenința întreaga Europă, prima victimă picându-i, în vest, Franța. Agresiunea lui Hitler și a armatei germane, contribuie la metamorfoza politică a lui Winston Churchill, care, în situația de criză din acel an, este numit prim-ministru al Angliei, atingând acum apogeul carierei sale politice, cu alte cuvinte, conform autorului, Churchill devenea Churchill în 1940. Astfel, începea cea mai dificilă misiune politică, deoarece apăsa pe umerii săi greutatea credinței englezilor într-o salvare, într-o limitare a expansiunii naziste. Cei doi, se întâlnesc intelectual în anii războiului prin convingerea că Anglia nu avea să fie o victimă a Luftwaffe, deși societatea și statul britanic au dus cu mare greutatea presiunea conflictului.

Analizând formele pe care le poate lua un regim totalitar, între anii 1943 și 1945, Geroge Orwell scria opera sa monumentală, Ferma animalelor, despre care nu există informații sigure că a fost citită de Churchill. Cartea, deși publicată cu mare greutate, a avut un succes greu de comparat, vânzându-se 5000 de exemplare, în aproximativ două luni. Autorul a devenit celebru, iar cartea a produs o lumină de curaj în negura Teheranului și a stalinismului, deopotrivă.

La finalul războiului, Winston Churchill a cunoscut cea mai mare lovitură politică, pierzând alegerile, deși trecuse cu propria țară prin cea mai grea perioadă cu lacrimi, muncă și sudoare. Retrăgându-se de pe scena politică, dar nu definitiv, Churchill începea redactarea memoriilor de război. Volume masive, destinate să amintească lumii faptele sale, de o viață, în slujba statului englez. La fel ca în cazul lui Orwell, aceste cărți au avut un succes fulminant.

Totuși, ca întreg, cele șase volume de memorii au avut un succes răsunător. Au apărut aproape anual din 1948 până în 1953-1954.

Deja grav bolnav, George Orwell publica în anul 1949, cea din urmă capodoperă, care a făcut înconjurul lumii, 1984. Acest volum era și o manieră prin care scriitorul britanic avertiza lumea de pericolele iminente și imediate, chiar dacă nazismul se prăbușise. După publicare, Orwell mai avea de trăit șapte luni, pe care și le-a dus departe de lume, într-o izolare stringentă. Acest din urmă volum a fost citit de Churchill, chiar de două ori, afirmând în 1953: Este o carte remarcabilă.

Două spirite neconformiste, doi gânditori marcanți ai veacului trecut și care, indirect, s-au întâlnit de nenumărate ori, în idei, în gânduri și viziuni comune, dar care au avut același ideal, libertatea. Lupta pe front sau la mașina de scris în numele libertății, considerând-o, amândoi, cea mai mare virtute a omului.

Churchill şi Orwell. Lupta pentru libertate de Thomas E. Ricks