Concursul celor de la Editura Nemira ni s-a părut a fi o oportunitate, întâi de toate, pentru cititorii aflați în formare/creștere. În al doilea rând, ni s-a părut a fi una dintre cele mai bune căi de explorare a universului livresc al copiilor. Citindu-le eseurile putem afla despre lecturile care-i pasionează, despre ce autori caută și multe altele. Din aceste motive și încă alte câteva am fost de acord să ne alăturăm echipei Nemira și să facem în așa fel încât vestea să ajungă la cât mai mulți copii/tineri.
Împreună cu Ana Androne (reprezentanta Nemira) am ajuns vineri, 10 noiembrie, în două școli din sectorul 6. Școli mari, unde copiii s-au dovedit mai mult decât parteneri de dialog. La Școala Gimnazială „Ion Dumitriu” am avut în fața mea două clase de a VII-a foarte motivați și deciși să ne impresioneze. Erau în sală elevi care aveau lecturi serioase și pentru care grosimea cărții nu conta; unii dintre ei citeau și acum poveștile copilăriei, le reciteau fără să se plicitească. Alții, în schimb, erau în căutare de noi și noi provocări, acceptând lecturi din aria literaturii horror. Amatori de nonficțiune, dar și de romane polițiste, căutau orice lectură care nu era obligatorie. „Jocurile foamei” erau deja citite de mulți dintre ei, iar SF-ul, ca gen, preferat mai ales de băieți. Fetele s-au delcarat fanele genurilor mai dramatice, dar nu respingeau poveștile cu miez melodramatic. Ce caută la o carte? Să aibă acțiune, să aibă personaje bine conturate, să aibă dialog (dar nu foarte mult!). Nu se lasă impresionați de imagini, de aceea pentru ei contează foarte mult titlul. Își aleg cărțile în funcție de recomandările de pe vloguri, în funcție de rezumate sau de recomandările prietenilor în care au încredere. Mai puțin contează recomandările adulților, și cu atât mai puțin ale profesorilor. Citesc întâi cartea și după aceea văd ecranizarea, dar se întâmplă și invers. Aici chiar au fost tabere: unii s-au declarat fanii ecranizării la o anumită carte, alții fanii cărții (argument forte – sunt atât de profund construite personajele!). Ah, să nu uit: una dintre ele mi-a spus că-i plac distopiile! Și chiar am întrebat-o dacă știe să-mi spună ce e o distopie! Ei bine, chiar știa! Și mi-a argumentat slujindu-se de cel puțin două titluri dintre lecturile adecvate vârstei. Merg în librării împreună cu părinții lor, ba unii dintre ei au fost și la târguri de carte.
Când le-am povestit despre Bursa de cititor Nemira au fost seduși de ideea de a avea un stoc considerabil de cărți numai pentru ei, asta și pentru că puțin înainte se declaraseră posesivi cu propriile lor cărți (nu sunt dispuși să le dea sau să le împrumute).
În după-amiaza aceleiași zile am ajuns la Școala Gimnazială Nr. 117, de data aceasta la o clasă de a VI-a. Am găsit niște copii extraordinari, pur și simplu extraordinari! Empatici, cu lecturi extrem de solide și de internalizate, pasionați de teatru (uitasem că au o trupă de teatru foarte bună, despre care a și scris un coleg de-al meu – găsiți articolul aici). Am găsit, în sfârșit, pe cineva care se declară fan „Micul prinț”, orice ar fi e povestea lui preferată. Preferă și ei cărțile apărute la Editurile Art/Arthur/Paladin. Dar, iarăși, surpriză: puștiul amator de „Micul Prinț” citise deja „Dune”!!! Și s-a declarat fanul întregii serii apărută la Nemira. Dat fiind că-și exersează talentele s-au declarat amatori de benzi desenate care ilustrează povești celebre, ascultă foarte des audiobook-uri (unul dintre ei a și spus că are cutii întregi cu CD-uri cu povești), merg la teatru, ba chiar și joacă în trupa de teatru a școlii, după cum v-am spus mai sus. Am găsit și fanul nr 1 al „Jurnalului unui puști” – cărți de care nu vrea să se despartă nicicum, după cum am găsit și câțiva elevi care scriu deja – unul dintre ei are două capitole dintr-un roman scrise, dar n-a mai găsit timpul necesar să-l continue, iar o altă elevă și-a exersat mâna scriind povești (se plictisise de clasicele și mult prea des reluatele „povești ale copilăriei). Și ei s-au declarat extrem de încântați de ideea de a fi unul dintre bursierii Nemira și au promis că vor merge la Gaudeamus, împreună cu diriginta lor.
M-am încărcat cu multe emoții și cu multă stare de bine vorbindu-le. Și mi-am adus aminte de primii ani de învățământ, când predam de la clasa a V-a și până la a XII-a. Să lucrezi cu elevi de gimnaziu e o provocare continuă: trebuie să le captezi atenția, să-i menții în joc, dar să le și formezi judecata de valoare, să le dai repere bune de selecție și să-i înveți să ia singuri decizii. După o oră la ei ieși cu energia pe minim, dar cu adrenalina clocotind în vene, e unul din paradoxurile care te forțează să mergi mai departe. De aceea, nu o să refuz niciodată să lucrez cu elevi ca cei pe care i-am avut vineri pe post de parteneri de dialog.
Și tot vineri m-am întrebat ce se întâmplă cu acești copii și cu pasiunile lor de-a lungul timpului? De ce sau unde se pierd? Să fie oare viața atât de plină de evenimente care mai de care mai strivitoare? Să fie mediul social o barieră atât de puternică în calea împlinirii unui destin? Cred că e o combinație de factori, dar despre asta cred că voi vorbi în alt loc. La sfârșitul fiecăreia dintre cele două întâlniri le-am urat atât: să citească! Să citească mult!
Notă despre Bursa de Cititor Nemira
Consumul de cultură scrisă în rândul copiilor, tinerilor și apoi adulților este esențial pentru a forma persoane care înțeleg spiritul diversității vieții, societății și artei.
Prin selecție, Editura Nemira va oferi anual 5 burse de cititor elevilor cu vârsta între 12 și 18 ani, astfel: 2 burse la categoria de vârstă 12-14 ani și 3 burse la categoria de vârstă 15-18 ani.
Statutul de bursier aduce fiecărui beneficiar cărți publicate de Editura Nemira pentru tot restul vieții (titluri publicate în colecțiile Nautilus, Young Adult, Babel, Yorick, Istoria, Suspans, Cuaternar, Vorpal).
Secundar, în cadrul acestui proiect, vor fi organizate la cererea elevilor și a profesorilor evenimente în instituțiile de învățământ gimnazial și liceal. Prin implicarea mai multor lideri de opinie (scriitori, persoane publice, bloggeri) în proiect vom deschide un dialog informal între aceștia și elevi, care vor învăța direct de la ei ce înseamnă respectul pentru carte și importanța cititului de plăcere.
Prima ediție a proiectului Bursa de cititor Nemira va avea loc în perioada 1 noiembrie – 12 decembrie, iar participanții trebuie să trimită un eseu cu tema: Cum pot schimba cărțile lumea? Regulamentul și calendarul de desfășurare sunt disponibile aici.
Prin Bursele de cititor Nemira ne dorim să sprijinim acei tineri care sunt pasionaţi de literatură şi în acelaşi timp să încurajăm cât mai mulţi adolescenţi să citească de plăcere. Pentru că noi credem că lectura şi educaţia sunt întotdeauna primii paşi către o lume mai bună. Bursa Ana Nicolau, Director general Nemira.
