Folosirea ingenioasă a decorului provoacă în spectacolul „8 Tați” susținut de trupa Teatrului de Stat din Contanța ochii publicului. Decorul este cu adevărat spectaculos, așa cum sunt și costumele, cum este și coloana sonoră. Totul este colorat, simetric, așezat într-o ordine pe care viața reală nu o are.
În comparație cu ușa supradimensionată, albă, Nicole părea de statura copilului care a fost dintotdeauna. Plină de vervă, uneori gălăgioasă și incoerentă, alteori cuceritoare, fata narează episoade aleatorii din viața familiei sale. În cadrul acestui caleidoscop de amintiri, celelalte personaje devin martori ai vieții sale interioare și voci alternative.
În spectacolul a cărui regie este semnată de Irisz Kovacs, vocile se adună în cor, apoi se separă, în funcție de partitura actoricească.
Nicole preia modelul adulților și ajunge să fie oglinda familiei sale nefericite. Ea reprezintă suma greșelilor înfăptuite de părinții săi. Adulții îi decid viitorul, în mod absurd, fără să fi avut această intenție, fără să conștientizeze gravitatea situației.
La nouăsprezece ani, fata se prezintă în fața ușii tatălui său biologic. Așa credea ea, că stă în fața ușii unui tată care nici nu știe măcar de venirea ei pe lume, nu fusese anunțat. Depășirea pragului dovedește, mai degrabă, că trecerea de la o vârstă la alta, de la un tată la altul ar conteni dacă fata și-ar dobândi pe deplin identitatea. Dacă și-ar întâlni tatăl adevărat.
Familia fetei este o alcătuire stranie – o mamă deprimată, confuză, o soră vitregă greu de suportat, un tată srilankez. Nicole nu se simte bine nici în grupul de rebeli, nici în familia americană. Sunt împreună, dar se sunt mai singuri ca niciodată. La adolescență, Nicole crede că își poate lăsa tot trecutul în urmă, luând un avion. Familia-clișeu de normalitate din S.U.A îi oferă o falsă senzație de apartenență. Dar tânăra sesizează impostura, discuțiile inutile despre politică, ridicola coafură a primarului, conversațiile despre cărțile lui Hermann Hesse sau despre piesele interpretate la operă. Problemele reale sunt ocolite în aceste discuții. Regula familiei cere ca membrii ei să-și vorbească în permanență frumos. Cine se abate de la standarde pune un dolar în sticlă.
Emoțiile actorilor se repetă în oglindă în reacțiile publicului. Mesajul care ajunge în sală, căci interpretarea este minunată, se dovedește dureros. De fapt, discutăm despre o familie în care toți membrii, de la mic la mare, și-ar dori să strige adevărul. Ceva îi împiedică. Dacă vreți să știți ce, veniți să vedeți spectacolul!
Denisa Apostol, C.N. „Mihai Eminescu” Buzău, clasa a X-a
8 TAȚI – Teatrul de Stat Constanța
de Tina Müller
Regia: Irisz Kovacs
Distribuția: Ecaterina Lupu, Cristiana Luca, Theodor Șoptelea, Andrei Bibire, Florin Aioane
Durata: 1h 30min. (fără pauză)
Spectacolul a făcut parte din programul Festivalului Săptămâna Teatrului Tânăr Buzău ediția 2023
