A început cu o întârziere (ne)planificată de aproximativ o oră. Căldură mare, emoții multe, oameni frumoși în Aula Bibliotecii Naționale a României, spațiu pe care s-au grăbit să și-l „revendice” ministrul culturii și un alt vorbitor la microfonul serii, probabil ca să cotrabalanseze, într-un fel, permutările mult prea dese care au loc la conducerea acestui minister greu încercat în zilele noastre.
Da, e foarte frumoasă sala, parcă dedicată găzduirii de evenimente cu mult frumos și cu multe emoții (constructive, aș zice eu).
Premiile au fost multe, cât pentru a acoperi o întreagă industrie de carte din România. Inițiatoarele acestei Gale, două inimoase și foarte energice doamne de la Headsome Communication, Oana Boca și Ioana Gruenwald, alături de Asociația Editorilor din România, fac ca acest eveniment să fie deja tradițional, așteptat, iar premiile, mult dorite de cei care lucrează în această industrie. Cred că e printre puținele evenimente care onorează cu adevărat munca celor care intermediază relația dintre autori și cititori. Alături de organizatori, încă de la prima ediție, Irina Păcurariu, prezentatoarea Galei, și-a demonstrat și aseară calitățile de moderator/prezentator (dacă se va difuza înregistrarea evenimentului la televiziune, îmi veți da dreptate).
Nu redau lista cu premii aici, o puteți găsi pe site-ul oficial al Galei Bun de Tipar (www.galabundetipar.ro), dar insist pe câteva categorii.
Cea mai bună librărie – Humanitas de la Cișmigiu. Mențiune – cei de la Book Corner Librarium Cluj-Napoca.
Cea mai bună bibliotecă – Biblioteca Comunală Hangu (județul Neamț). Mențiune – Biblioteca județeană Astra Sibiu. Este printre puținele premii din țara noastră care chiar recompensează (fie și parțial) munca unor oameni care nu fac altceva decât să apropie copiii și tinerii de carte, să încurajeze cititul, în condițiile în care la noi campaniile de stimulare a lecturii sunt încă prea puține sau prea modeste ca rezultate.
Cea mai bună colecție – Savoir-Vivre de la Editura Baroque Books and Arts. E una dintre cele mai dragi colecții de carte, pariasem pe ea când am văzut lista cu competitorii, dar… e și mai remarcabil succesul pentru că editura înseamnă munca a 3 (trei) oameni! Bravo lor!
Cea mai bună traducere – traducătoarele lui „Laur” (Adriana Liciu) și a lui Orhan Pamuk (Luminița Munteanu, pentru “Casa tăcerii”). Aici am remarcat multitudinea nominalizaților, de unde se poate deduce că în România se citește literatură străină, chiar destul de mult.
Carte pentru copii şi tineret – premiul l-a câștigat cartea Adinei Rosetti cu ilustrații de Cristiana Radu (Domnişoara Poimîine și joaca de-a Timpul, Curtea Veche Publishing). Premiul le-a fost înmânat de Alexandrina Halic, actrița care și-a dedicat întreaga viață de profesionist scenei copiilor. Vocea i-a rămas neschimbată, iar ochii îi sunt atât de albaștri și de vii!
Best New Entry librării – Librăria Bizantină. Chiar m-a bucurat acest premiu, e una din librăriile cele mai frumoase din București, care și-a găsit identitatea deja (prin seria „Librar pentru o zi”), ceea ce înseamnă că Alexandru Coman, managerul librăriei, face treabă bună!
Cel mai bun îngrijitor de carte/editor – Cătălin Strat pentru „Podul Mogoșoaiei. Povestea unei străzi”, de Gh. Crutzescu. Recenzia cărții o găsiți aici, volumul chiar a avut parte de unul dintre cei mai buni editori, un împătimit de istorie și un profesionist cum ne-am dori să regăsim în orice domeniu. Am stat lângă el pe timpul desfășurării Galei și i-am simțit emoțiile, bucurându-mă întreit pentru trofeul frumos. Puțini știu cât de mult le datorează editorilor de carte autorii. Iar premiul acesta le confirmă cumva locul și valoarea pe piața industriei de carte din România.
Cea mai bună campanie de PR/marketing/CSR – „Cărțile copilăriei în fiecare casă” – Asociația „Curtea Veche”. Foarte frumos proiectul și cu rezultate pe măsură. E unul din pașii făcuți pe drumul lung al aproprierii copiilor de lumea cărților.
Momentele speciale ale serii au fost dedicate editurilor Humanitas și Polirom, care aniversează ani frumoși de la înființare, CLB (Compania de Librării București – 60 de ani) şi Bookfest. Dar cred că cel mai emoționant moment a fost cel dedicat marilor trecuți în lumea umbrelor în 2014, cu un accent special pentru Valentin Nicolau, cel care spunea „Visez, deci exist!”.
Ediția a IV-a își are laureații ei, Gala Bun de Tipar merge mai departe! Să ne așteptăm ca viitoarea ediție să găsească profesioniști cu idei frumoase puse în practică, rod al muncii lor, de care să ne bucurăm noi, cititorii, zi de zi.
2 comentarii
Ar fi păcat să nu pomenim și celălalt câștigător la secțiunea Cel mai bun redactor/ îngrijitor de ediție și anume pe cercetătoarea Eugenia Dima, pentru îngrijirea editorială a volumului „Poemul Erotocrit al lui Vincenzo Cornaro în cultura română. Versiunea lui Alecu Văcărescu”, apărut la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Mulțumim pentru că ne citiți, domnule Adrian Acatrinei! Da, au fost doi câștigători la această secțiune.