Mulţi dintre cei care-şi doresc să vină să le vorbească elevilor de la Liceul Teoretic “Tudor Vladimirescu” (Bucureşti) au pe buze, rostită sau nerostită, întrebarea: „Oare o să mă descurc?, „Oare le-a plăcut?” Iar eu le răspund: „Mai mult ca sigur!”, „Evident că da!”. Şi, ca să-mi justific răspunsurile, când le vorbesc elevilor mei, nu pierd o secundă contactul vizual cu ei. Şi-mi dau seama imediat când mintea lor nu mai e prezentă: ori încep să butoneze telefoanele, ori încep să-şi aranjeze părul, ori încep să vorbească, tropăie etc. Nici nu ştiţi cât de greu îi poţi ţine atenţi pe cei din generaţia gadget-urilor să stea concentraţi 50 de minute! Asta e cea mai mare provocare pentru profesorii de astăzi – să concureze şi să câştige în competiţia cu tehnologia ultraperformantă.
Vasile Ernu a venit aşa cum vine el: singur împotriva tuturor! Cu alte cuvinte, le-a vorbit elevilor o oră despre cum e să fii împotriva curentului şi să nu te laşi purtat de val. A plecat de la „Născut în URSS” – le-a povestit despre ce a însemnat URSS din punct de vedere istoric, geografic, dar, mai ales, sociologic. Şi a făcut-o atât de sintetic şi atât de accesibil, încât cred că ar fi înţeles şi copiii de la clasele mici.
Vasile Ernu are darul vorbirii, chiar e un har al lui: cu accentul lui moldovenesc, cu o viteză de vorbire fantastică, cu o coerenţă a gândirii rar întâlnită, captivează pur şi simplu! Şi, lucrul cel mai de apreciat: reuşeşte să o facă fără să-şi complice limbajul! Cuvinte simple, cu impact major! Cum a captivat: vorbindu-le copiilor despre ce însemna pe vremea regimului comunist să ai o pereche de blugi (el a fost primul din clasa lui care a avut o pereche de la fratele lui – soldat în Afganistan), despre cum era posibil să ţii minte preţul la îngheţată, despre cum ascultai muzică şi, mai ales, la ce tehnică apelai ca să asculţi etc.
Povestea a continuat cu „Mică trilogie a marginalilor. Sectanţii”. Recunosc că aici sunt subiectivă: nu o să mă satur niciodată să aud povestea acestei trilogii. Şi i-am spus-o şi lui Vasile Ernu: abia aştept al doilea volum! Nu insist în această direcţie, cert este că a vorbit atât de convingător, încât la sfârşit au venit elevii să-l întrebe de unde îi pot cumpăra cărţile! Ceea ce e mare lucru: ei preferă pdf-urile sau un alt format asemănător (vizitele în librării pentru ei sunt rare spre extrem de rare).
La sfârşit, a fost întrebat când o să revină să le povestească despre bandiţi! Semn că a avut impact. De altfel, mi-au mărturisit ulterior că le-a plăcut şi au concluzionat într-o frază mai mult decât elocventă: „Da, ne-a plăcut, e un om foarte cultivat!”
Să mai spun că „Întâlnirile de la «Tudor Vladimirescu»” vor continua? Că deja avem pe listă persoane înscrise? Că lista e în continuare deschisă pentru posibilii doritori? Că elevii vă vor şi vă aşteaptă?
Un interviu cu Vasile Ernu poate fi citit – aici.
Vă amintim: „Întâlnirile de la Tudor Vladimirescu” este un eveniment creat pentru a-i aduce pe tinerii de la Liceul Teoretic “Tudor Vladimirescu”, din Bucureşti, în contact cu personalităţi de la care au ceva de învăţat. Săptămâna trecută, la liceul bucureştean a fost scriitoarea Ana Barton.
