Întâmplarea face ca astăzi să ascult o ediție a Timpului prezent (emisiunea Adelei Greceanu și Matei Martin de la Radio România Cultural) dedicată dosarului din Dilema Veche. Tema dosarului din numărul curent: rutina. Ascultând emisiunea, mi-am dat seama că timpul meu prezent e o sumă de rutine, asta dacă acceptăm sinonimul pentru rutină ca fiind ritual. E drept, îl prefer pe ultimul, fie și pentru că are o conotație de ordin spiritual, una despre care se vorbește din ce în ce mai puțin astăzi. Până la urmă, rutina, are în ea ceva escatologic, salvator de-a dreptul, căci dincolo de norme și disciplină ea construiește, zidește în sensul cel mai pur. Rutină este să merg la teatru, rutină este să ascult muzică, multă muzică, rutină este să citesc etc. Și uite așa, rutina devine nu doar principiu călăuzitor (aducător de ordine, adică eficiență, până la urmă randamentul profesional este determinat și de întreținerea cu orice preț a acestor rutine), ci ceva mai mult de atât. Rutina aduce cu sine acel sens, pe care-l constat din ce în ce mai des absent în viețile multora din preajma mea.
Credit foto Lucian Muntean
Ei bine, a devenit rutină să fac parte din public la anumite evenimente; unii ar spune că e semn de fidelitate, alții că e semn de maturitate, dar în fond pentru mine e ceva mai mult; îmi proiectele întregite, duse la capăt, așezate într-o matrice a lor, care capătă identitate datorită celor care le-au inițiat. Am ajuns să număr pe degete astfel de reușite. Din varii motive – pandemia e doar ultimul pe listă – multe idei îndrăznețe ajung la public mult înainte de a fi articulate cum trebuie, de a căpăta forma unui proiect bine gândit. Departe de orice eșec este proiectul Luminiței Arvunescu, OPERA FANtastica. Un proiect născut din nevoia de a face și altceva, astfel încât opera și soliștii de operă să câștige noi și noi admiratori/fani. Despre emisiunea de la radio nu e cazul să vorbesc aici, dar cu acest proiect născut să completeze demersurile de promovare a acestei arte atât de speciale Luminița Arvunescu n-a făcut altceva decât să confirme ce spuneam mai sus; proiectele culturale rezistă în timp dacă au coerență și promovează valori. Și a mai făcut ceva: a scos opera din spațiile clasice, a adus soliștii de operă și/sau instrumentiști de mare valoare în diverse spații culturale din București – foaierul Teatrului Național București sau una din sălile Muzeului Colecțiilor de Artă sunt două exemple care-mi vin în minte acum. Nu sunt excluse întâlnirile în spațiile „tradiționale”, așa se face că marți a fost a doua ediție a seriei OPERA FANtastica care a avut loc la Ateneul Român. Numitorul comun ale celor două ediții: Rodica Vică. Dacă în 2018 ea a cântat împreună cu ansamblul MUSICA RICERCATA, condus de Gabriel Bebeșelea, cel care i-a fost partener de dialog Luminiței Arvunescu, acum, în 2021, Rodica Vică a cântat împreună cu alți doi muzicieni de forță, violonista Clara Cernat și pianistul și compozitorul Thierry Huillet (și ei au fost invitați ai OPEREI FANtastice, dar la o ediție care a avut loc la Muzeul Colecțiilor de Artă, dacă țin bine minte).
Credit foto Lucian Muntean
Dincolo de simbioza dintre cei trei, care a fost baza evenimentului în sine, seara a avut ceva cu adevărat special. Faptul că ediția a avut loc într-o perioadă a restricțiilor de orice fel transformă evenimentul în ceva cu adevărat memorabil! Să reușești să-ți conservi rutina, să mergi la Ateneul Român ca și cum ar fi un concert obișnuit de stagiune, iată micile victorii ale timpului prezent! Dar să mergi să-i revezi pe cei patru e ceva care te scoate din rutină, în cel mai bun sens al cuvântului! Iar programul serii n-a făcut altceva decât să facă o punte între ediția recentă a Festivalului Internațional George Enescu și ceea ce va urma, proiectele de viitor ale celor trei (ba chiar și ale Luminiței Arvunescu, căci nu mă îndoiesc că are ceva nou de adus în atenția melomanilor). Concertul a făcut parte dintr-un turneu întreg, început la Viena, proiect pus la punct de Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură și al căror beneficiari au fost melomanii din Viena, Iași, București și Cluj-Napoca. Programul serii a fost astfel alcătuit încât să-i pună în valoare pe toți cei trei soliști și a readus în atenția publicului muzica românească. Cântece aflate la granița dintre lied și romanță, bucăți muzicale care au ajutat pe muzicieni să facă încă o dată distincția dintre „în stil popular” și „cu caracter popular”. Muzica lui George Enescu, acele compoziții mai puțin cântate în concerte, dar și compozițiile lui Nicolae Bretan, Paul Constantinescu, Mihail Jora sau Tiberiu Brediceanu au intrat în alcătuirea celor trei părți ale serii. Astfel s-a creat unitate conceptuală, s-a dat un sens concertului în sine, fără loc pentru niciun compromis. S-a putut cânta solo (fiecare solist în parte), dar și în formule de duo, respectiv trio.
Credit foto Lucian Muntean
Cu ținute de scenă impecabile (negrul rochiei Clarei Cernat și al costumului lui Thierru Huillet a pus în evidență catifeaua de un roșu grena al rochiei Rodicăi Vică, rochie ce avea mânecile parcă rupte direct dintr-o ie tradițională românească), cei trei au dovedit că sunt și în formă, căci la părțile de solo s-a văzut cel mai bine cât de dornici să fie pe scenă sunt și cât de încălziți. S-a simțit faptul că nu erau la primul concert în această formulă, pentru că s-a trecut foarte repede peste micile inexactități (inerente, până la urmă, în orice concert live), iar susținerea reciprocă a dat roade. Talentul de fin pedagog al lui Thierry Huillet s-a remarcat în felul cum a reușit să dea un anumit ritm întregii serii. Chiar dacă prima parte era mai melancolică, ea s-a încheiat totuși cu o demonstrație de mare virtuozitate, compoziția proprie a lui Huillet, Valahia Rhapsody, a făcut să se audă din sală mulți, foarte mulți de BRAVO! Simbioza dintre el și Clara Cernat s-a remarcat mai cu seamă în partea a doua, pentru ca partea a treia să o pună în valoare mai cu seamă pe Rodica Vică, căci acolo au fost câteva compoziții care i-au făcut auzită vocea bine lucrată și pasiunea ei pentru muzica românească; cântecele lui Nicolae Bretan mi-au adus aminte de un alt proiect de-al ei, cel dedicat cântecelor de leagăn. Foarte bine abordate cântecul Mariei Tănase și compoziția lui Mihail Jora, Rămas bun.
Credit foto Lucian Muntean
Tot catifea a ales și Luminița Arvunescu pentru rochia ei. Poate și pentru că dacă spui catifea, spui și regal. Și da, seara a avut ținută! Comentariile amfitrioanei au completat efortul celor trei soliști, adat contur unui proiect valoros, unic pentru mediul cultural românesc contemporan. Dincolo de efortul de recuperare a unor istorii muzicale abandonate mult prea devreme, se află și dorința de înrădăcinare, de a da sens prezentului. Așa se explică explicațiile de ordin istoric pe care Luminița Arvunescu pe tot parcursul serii, neuitând să le ceară celor trei detalii despre cum s-au apropiat ei de muzica românească. Cât de aproape le este muzica lui Enescu, s-a auzit! Cât de mult le place să cânte din repertoriul românesc, la fel! Tot ce sper este ca un astfel de proiect să nu fie unic, cu alte cuvinte e de dorit să aibă continuare.
Credit foto Lucian Muntean
*****
OPERA FANtastica prezintă turneul ROMANIAN MUSIC JOURNEY la Ateneul Român
ROMANIAN MUSIC JOURNEY
Rodica Vică – soprană
Clara Cernat – vioară
Thierry Huillet – pian
I. COPILARIE:
Nicolae Lungu: Cântec de leagăn
Maria Tănase: Cântec de leagăn
Paul Constantinescu: Cântec de leagăn
Mihail Jora (130/50) – Înnoptare
George Stephănescu – Cântecul fluierașului
Thierry Huillet – Valahia Rhapsody pentru vioară și pian
II. IUBIRE:
Eduard Caudella (180) – Ochii albaștri-s drăgălași
Tiberiu Brediceanu – Bade pentru ochii tăi
George Enescu (140) – Schlaflos
George Enescu – Air dans le genre roumain Allegro giocoso pentru vioară solo
Thierry Huillet – Voyage Rhapsody pentru vioară și pian
III. RĂMAS BUN
Maria Tănase – Cine iubește și lasă
Mihail Jora (130/50) – Rămas bun
George Enescu (140)- Du conflit en douleur
Nicolae Bretan (pe versuri de Mihai Eminescu)
– Și-acele dulci păreri de rău
– Stelele-n cer
Gherase Dendrino (120) – Tu din Lăsați-mă să cânt
*****
În perioada 19 – 27 octombrie 2021, Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură, în parteneriat cu Conservatorul de Muzică din Montauban – Franța, Association des Amis de Thierry Huillet din Toulouse, Ambasada României în Republica Austria, Institutul Cultural Român de la Viena, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași, Filarmonica George Enescu, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca și Filarmonica de Stat Transilvania din Cluj-Napoca a organizat turneul internațional „Romanian Music Journey”, turneu susținut de soprana Rodica VICA, violonista Clara CERNAT și pianistul și compozitorul francez Thierry HUILLET. Turneul internațional a fost co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național.
