Și-atunci pe când trăiai, ne vedeam rar
Tu, un vârtej, iar eu, un vânticel.
Schimbam în treacăt un cuvânt fugar
Apoi o luai pe strada Rafael.
credit foto Sorin Mircea Vasilescu
credit foto Sorin Mircea Vasilescu
Dar din cuvânt, creșteam un dinosaur,
Dintr-o privire, construiam un țel,
Și plumbul zilei se făcea de aur,
Acolo-n colț cu strada Rafael.
credit foto Sorin Mircea Vasilescu
Absența nici nu-ncerc să ți-o măsor,
M-agăț de lucruri care par la fel,
De-o carte, de-o lumină, de scrisori,
Și-apoi o iau pe strada Rafael.
credit foto Sorin Mircea Vasilescu
credit foto Sorin Mircea Vasilescu
Ce s-a schimbat? Nimic nu s-a schimbat,
Un zvâcnet din aripi de porumbel,
O dâră de avion, un pom uscat,
Nu-s semne noi pe strada Rafael.
credit foto Sorin Mircea Vasilescu
credit foto Sorin Mircea Vasilescu
O treaptă spre subsol, un pas săltat,
Zâmbet fugar și ochi de stânjenel…
Trăgând de-un fir de suflet deșirat,
Zadarnic trec pe strada Rafael.
credit foto Sorin Mircea Vasilescu
credit foto Sorin Mircea Vasilescu
Te-am mai zărit în câte-un vis rebel,
Uitat îndată ce m-am deșteptat.
Departe, undeva, tu simți la fel…
Dar parcă ți-ai dori să fii uitat
Și nu mai treci pe strada Rafael
