(poem cronică de film la „Fallen Leaves”, „Frunze căzătoare” de Aki Kaurismäki)
dacă mai credeți sau ați crezut vreodată
că zeii pot vorbi cu voi prin filme…
să nu vă așteptați
la ninsoare ori la Santa Klaus
deși câte o minune mică se mai întâmplă
(nu ca în final la anna karenina)
într-un film colorat ca-n… nea Mărin miliardar
constatând că și în Finlanda mai sunt oameni săraci
proletari, dacă vreți,
săraci, dar onești,
cărora micii dictatori de la serviciu
nu le pot sufla în borș(ul rusesc –
singura legătura cu actualitatea geopolitică fierbinte
sunt știrile care curg în continuu
despre războiul din Ucraina;
nu întâmplător
se închide radio-ul demonstrativ,
dar înțelegător… cu fenomenul!)
asta unonen la mână
doionen
dragostea este precum charlie chaplin
sau ca un câine
( dacă tot scria Ştefan Dobroiu în 6 Decembrie 2023:
„Ce reuşeşte Kaurismäki în filmul său este cu totul special. Mi-a amintit de una din experienţele cinematografice bizare din ultimul deceniu, cu cele mai noi filme ale lui Florin Şerban, Dragoste 1. Câine şi Dragoste 2. America. Este incredibil cât de romantic este primul film, deşi cele două personaje principale interpretate de Cosmina Stratan şi Valeriu Andriuţă nu pomenesc nicio clipă de dragoste, şi cât de puţin romantic este al doilea, deşi protagoniştii săi nu încetează să-şi declare reciproc dragostea neţărmurită. În Fallen Leaves vezi la treabă acest paradox: uneori spui cel mai mult atunci când nu spui nimic şi rişti să nu spui nimic chiar dacă nu te opreşti din vorbit.”)
de fapt, finalul
ne aduce aminte de multe dintre sfârșiturile filmelor cu Chaplin
eroii se îndepărtează,
în cârje sau nu
se tot duc spre un viitor
(nu este clar dacă spre vest, este, nord sau sud)
este aproape un happy end cu trimitere
așa cum sunt multe trimiteri și aluzii
pentru cinefili
de la Godard la cine mai știe cine
(de revăzut)
este ceva din „Trandafirul roșu din Cairo”,
mai că ai vrea să intri și tu în film
deși nu este niciun bogătan
niciun palat
iar femeile
femeile
atât de firești
între… kim basinger (nemachiată, sic!)
și liv ullmann
mai că ai vrea să cânți și tu
(adică eu) pentru prima oară
la un karaoke
este o dragoste finlandeză
dar și o vară suomi (ca o vară indiană)
în acest film
în care Aki se joacă
sorescian
cu umor și sarcasm
cu (dar fără)
aurorele boreale ale sufletului omenesc
în textul de promovare de pe cinemagia
scrie:
„Ansa și Holappa, doi oameni singuratici, se întâlnesc din întâmplare într-o noapte pe străzile din Helsinki și încearcă să își găsească prima, singura, ba chiar ultima dragoste a vieții lor. Drumul lor înspre acest țel măreț este amenințat de dependența de alcool a lui Holappa, de numere de telefon pierdute, dar și de faptul că nu își cunosc numele sau adresele. Însă obstacolul cel mai mare îl reprezintă obiceiul sorții de a pune piedici în calea celor ce-și caută fericirea.
Înduioșător, tragic și comic deopotrivă, cel mai recent film al lui Aki Kaurismäki a obținut Premiul Juriului la Festivalul de Film de la Cannes 2023.”
ansa e femeia, la început mânuitoare și debarasatoare
printr-un super (vorba vine) market
apoi om bun la toate într-o fabrică
ca să nu mai spunem că înfiază un câine
atât de feminin, dar zis chaplin,
ansa, gata să suporte și fumul de țigară, dar nu și alcoolul
din motive de familie
el, holappa, un șantierist,
parcă coborât din „Ioșca” lui Fulaș,
nu vrea ordine de la nimeni,
nici de la femeia de care s-a îndrăgostit
primul film la care se duc
deloc întâmplător
un film cu zombi
la prima cafea
pe care o beau împreună
când el o întreabă dacă vrea să meargă la cinema
cineva trebuie să culeagă
sclipirile de lumină
din ochii ei
sunt multe postere de filme
clasice sau nu
(pictura din locuința Ansei este… anonimă)
pierrot nebunul
rocco și frații săi
par exemple
cina cea deloc de taină
de acasă
este antologică
se bea și un vin spumant
dar îmbrățișarea nu mai vine
doar niște cuvinte
care ne aduc aminte că Răul
vine prin cuvinte
câteodată
bref, un film
despre frumusețea
de dincoace de frumusețea cuvintelor
că doar imagini sunt filmele.
și suflet „în aparat”
P.S. Alina Tomnikov este doar o asistentă medicală. În film. Nu că ar conta. Prietenul lui Holappa merită un film numai al lui: „Karaoke”.
—
Regia: Aki Kaurismäki
Cu: Alma Pöysti, Alina Tomnikov, Jussi Vatanen, Martti Suosalo
Gen film. Comedie (seacă, pe alocuri, ca un banc sec!). Dramă: „câtă luciditate!”
Ajustează gen: ajustează!
Durata: 81 minute (atenție, se termină parcă brusc!)
Premiera în România
01.12.2023
Premiera internațională
23.05.2023
