Un copilaș care-și duce viața alături de mama lui protectoare, înconjurat de basme, pirați, lumi fantastice și animale nemaivăzute, decide să își croiască singur povestea în căutare de aventuri și locuri fabuloase.

Am avut ocazia să văd un spectacol  care se încadrează perfect ideii de teatru pe care mi-o tot imaginez dintotdeauna. Sunetul furtunii produs de foșnetele nailonului albastru, oameni pe picioroange, lumini de tot soiul, actori ce aleargă dintr-o parte în alta pentru a muta recuzita și o sincronizare impecabilă. Nu este o piesă care se complace conceptului de spectacol progresist sau care vrea să se adreseze doar oamenilor specializați, familiarizați cu termeni pompoși. Este o piesă simplă, cu limbaj de povestire, dar cu un mesaj puternic.

Sunt cărțile pentru copii doar pentru copii? Nu, iar spectacolul demonstrează că, fără născociri, imaginație și fantezie, lumea este lipsită de sens și că adulții, deși par greu de cucerit, se vor lăsa întotdeauna vrăjiți de o poveste creată din nimic, dar care constituie un întreg.

Ciprian Chiricheș a dus la bun sfârșit tot spectacolul, cu o capacitate de povestitor ieșită din comun. A improvizat atunci când era cazul, a comunicat cu ceilalți actori și a reușit să transpună întreaga sală în aventură, menținând suspansul. Nicholas Cațianis ne-a cucerit pe toți cu rolul său de câine devotat al lui Louis, dar și cu momentele artistice, iar ideea de dragoste este prezentată într-un mod inocent, care arată că iubirea presupune și oferirea de libertate.

Louis de Rougemont a existat, iar acest lucru nu îl afirm eu, ci istoria, dar, dacă aventurile pe care le-a trăit au fost reale, are cea mai mică relevanță. „Am încercat să arunc câțiva stropi de culoare pe pânzele cenușii ale vieții” spune Louis. La final, știm că am fost mințiți, cum de altfel am știut pe tot parcursul piesei, dar ne pierdem răsuflarea atunci când Louis este acuzat și vrem să-l apărăm spunând că l-am însoțit pe tot parcursul călătoriei.

În esență, aceasta este frumusețea teatrului, libertatea de alegere. Dacă să-i acorzi credibilitate sau nu este alegerea ta. Teatrul este o formă de apărare și de vindecare. Aleg să-l consider pe Louis în continuare erou, deoarece a șters granița aproape insesizabilă dintre realitate și imaginație.

Antonia Ardeleanu, clasa a X-a, C.N. „B.P. Hasdeu” Buzău

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

NAUFRAGIAT – Teatrul „Maria Filotti”, Brăila

Regia: Andrei Huțuleac

Distribuția: Nicholas Cațianis JR, Ciprian Chiricheș, Blanca Doba, Corina Borș

Spectacolul a făcut parte din programul ediției 2023 a Festivalului Săptămână Teatrului Tânăr Buzău

Share.

About Author

Avatar photo

Comments are closed.

Descoperă mai multe la Recenzii, interviuri și evenimente culturale ISSN 2501-9783 ISSN-L 2501-9783

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura