D-apoi cum să nu fie, dac-o fost?

Ce am văzut la Cluj, 3-7 septembrie 2018, participând la Lecturiada elevilor, un concurs de scriere creativă, portofolii şi proiecte, organizat de Asociaţia Naţională a Profesorilor de Limba Română „Ioana Em. Petrescu”. Au fost, laolaltă, peste o sută de copii şi de profesori, iubitorii de literatură, scriitori ei înşişi sau doar cititori.

Ediţia de anul acesta a Lecturiadei a avut ca temă istoria personală, suprapusă peste istoria mare – Un secol de istorie şi istorii. Coordonatoarea proiectului, doamna profesor Monica Onojescu, a fixat, ca obiectiv principal, realizarea unui volum de proză contemporană, care să fie ilustrat de copii, cu sprijinul unor specialişti în grafică, în general, în arte vizuale, oameni cu experienţă şi charismă – Adrian Barbu, Ludmila Frătescu, Andreea Ilisăi, Alexandra Roma Gavrilă, Maria Surducan, Ileana Surducan.

Mai mulţi scriitori au acceptat să participe, cu texte inedite, scrise special, la această dorinţă a organizatorilor ANPRO de a salva, istorisind (D-apoi cum să nu fie, dac-o fost?) o perioadă la care ne raportăm, astăzi, mai mult sau mai puţin stereotip. Să ieşim din clişee, căutându-ne propriul „cufăr cu amintiri”, cercetând arhivele de familie, fotografiile, obiectele personale şi, neapărat, cărţile, cele din biblioteca fiecăruia sau de pe lista oficială a Lecturiadei.

Atelierele de lectură şi de ilustrare a textelor, desfăşurate în incinta splendidă a Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”, de-a lungul celor patru zile de lucru, au avut următoarele repere: Adina Popescu, Unde e laptele de la Alimentara?, Laura Grünberg, Nasul lui Ceaşcă, Veronica D. Niculescu, Timbrul, Adrian Buz, Portretul artistului ca tânăr OM NOU, Florin Irimia, O dată în viață, Horia Corcheş, Luceafărul, Ruxandra Cesereanu, Lucreţia, Simona Antonescu, 1 Decembrie 1918 – Mesaje peste munţi, Tudor Ganea, FZN, Ciprian Măceşaru, O poveste cu happy end, Anca Haţiegan, Copila română. O poveste din refugiu, Doina Ruşti, Ziua Naţională, Ana Rotea, Autodenunţ sau marmeladă?, Alex Moldovan, Trei săpunuri Rexona şi o casetă cu The Wall, Victoria Pătraşcu, Lamento pentru pelican azuriu, Mircea Chivu, Scrisori din ţările calde, Florin Bican, Pădurea vie. Un episod mai puţin cunoscut din insurecţia copacilor, PéterDemény, Nu-mi lua iubirea, Doru Pop, Capitolul Oonoo, Bogdan Răileanu, Teoria apropierii.

După-amiază, atelierele s-au desfăşurat la Facultatea de Jurnalism, unde ne-au primit, ca în fiecare an, pentru dezbateri despre Facebook şi comunicare sau pentru exerciţii de scriere creativă Mihaela Mureşan, Paul Boca şi Ovidiu Duţă.

Serile au fost rezervate întâlnirilor cu scriitorii, desfăşurate la Book Corner Librarium, un spaţiu cu o căldură anume, potrivit pentru discuţii despre cărţile bune şi cele mai puţin bune, despre pietricele şi diamante, despre gustul infailibil al autenticităţii – au fost alături de noi Horia Corcheş, Alex Moldovan, Florin Bican.

În ateliere, excepţional mi s-a părut materialul prezentat de Flavian Martin, elev în clasa a X-a la C.N. „Nicolae Bălcescu” din Cluj. El a făcut arborele genealogic al familiei sale, cu 160 de portrete, realizând şi nişte hărţi ale deplasării rudelor în epoci dificile. Flavian a filmat, de asemenea, un interviu cu cel mai tânăr şi cu cel mai vârstnic dintre membrii familiei sale. Ne-a cucerit, prin seriozitate şi pasiune.

Cei mai mici participanţi au fost copiii de şcoală primară, din Cluj şi din Buzău. Nu doar că aceşti copii au rezistat cu entuziasm atelierelor solicitante, dar s-au interesat cum se poate ajunge la Cluj şi la anul – urmând, desigur, parcursul nu tocmai uşor al etapelor de scriere creativă, prezentare de carte şi portofolii ale cercurilor de lectură, toate desfăşurate pe aproape un an calendaristic. „Copiii cei norocoşi care au ajuns la Cluj”, îl citez acum pe Bogdan (opt ani), şi-au făcut tricouri cu Lecturiada, afişe, şi-au luat trăistuţele cu amintiri de familie şi au realizat o expoziţie minunată – marame ţesute de străbunici, documente, fotografii, scrisori din război sau de la rudele deportate etc. Aceşti copii au scris jurnale pentru momentele care le-au plăcut cel mai mult şi ne-au uimit cu dorinţa lor de a sta aproape de cărţi. Dacă aduci un scriitor în preajma unui asemenea copil, ai să participi la un spectacol adevărat – energie, curiozitate, întrebări la care nu te-ai fi gândit, ca adult, niciodată.

Clujul este un oraş viu, pe care l-am cunoscut mai bine la acestă Lecturiadă, ajungând, sus, la Cetăţuia, participând la concertul Operei în seara dedicată lui Puccini, Turandot, vizitând Teatrul Naţional „Lucian Blaga” sau intrând, pentru o clipă de culoare, la Ceramic Café.