Comunitățile minoritare din România ascund povești captivante, legende misterioase și tradiții necunoscute publicului larg. Cu fiecare an istoria acestor etnii se pierde în uitare căci contemporaneitatea își spune cuvântul, furând din farmecul unor identități minoritare înrădăcinate pe teritoriul românesc de secole. Din dorința de a face cunoscute aceste comunități s-a născut proiectul 11% Eterogen. Titlul reprezintă procentul minorităților din totalul populației României înregistrat la ultimul recensământ. Motivați de cifre, sondaje și statistici am pornit spre Dobrogea. Începând cu luna mai a acestui an o echipă formată din fotografi (Ioana Moldovan, Sorin Vidiș) și antropologi (Alexandra Voivozeanu, Alexandru Iorga) au participat în cadrul a patru rezidențe artistice găzduite de comunitatea ucrainenilor din Fântâna Mare, Jud. Tulcea (13-17 mai), comunitatea rușilor lipoveni din Mahmudia (26-30 mai), comunitatea turcilor din Fântâna Mare, Jud. Constanța (10-14 iunie) și comunitatea grecilor din Izvoarele (4-9 iulie).
Credit foto: Ioana Moldovan
Timpul petrecut în fiecare comunitate a fost fructificat prin materiale prețioase sub formă de articole, interviuri audio și video, precum și fotografii ce îmbină armonios scopul documentar și vizualul de o remarcabilă calitate artistică.
Datorită acestor sesiuni de cercetare întemeiate pe studiu antropologic și fotografic am aflat că legenda locală de întemeiere a localității Fântâna Mare, Jud. Tulcea (sau ceea ce s-a mai păstrat din aceasta) menționează că înainte satul a fost turcesc, că s-a numit Bașpunar și că vatra satului turcesc se afla la marginea satului actual. După plecarea turcilor au ajuns ucrainenii și au îngrijit în continuare izvorul, astfel încât să nu inunde valea din nou: „Baș Punar sau Fântâna mare, cum a fost pe vremea turcilor, când izvorul acela era mare, și acum bolbăne de acolo. L-au închis de câțiva ani încoace, dar așa sărea apa din trei izvoare mari, mari. Atunci, toată lumea care avea oi și saci cu lână cu care astupau izvorul, că era apă mare[…]. Da, uite și acum se alimentează tot satul de acolo, și apă este bună, foarte bună. […] Și asta a fost: au fost câteva familii la început, după aceea s-au înmulțit, au mai venit … și uite așa”. În jurul unei fântâni se construiește și comunitatea turcilor din Fântâna Mare, Jud. Constanța. Legenda spune că un taur s-a întors murdar de noroi pe dealul unde era, inițial, satul. A doua zi, stăpânul l-a urmărit și a descoperit “o băltoacă, un izvor de apă, cum se zice”, explică Memet Sebatin. Așa că au decis să coboare de pe deal. Apoi, au ridicat fântâna, acum 168 de ani, și geamia, acum 158. Cu timpul, în sat s-au mutat și alți etnici turci care locuiau în sate cu populație majoritar românească. În vremurile bune, satul avea cam 140 de familii, dar, pe parcurs, o parte s-au împrăștiat în sate din împrejurimi, sau în Constanța. Alte 15-20 de familii sunt plecate în Germania, “pentru pâine”, aproximează Sebatin, în timp ce în sat au mai rămas cam 100-115 familii.
Credit foto: Ioana Moldovan
Despre comunitatea grecilor din Izvoarele, Jud, Tulcea aflăm că legenda locală de întemeiere (cel mai probabil recuperată pe filon livresc) menționează satul încă „din 1829, când eram stăpâniți de turci, era războiul ruso-turc și 7 familii…, cum să zic, grecii din partea Salonicului, în timpul războiului, au fugit, au trecut Basarbia, după aceea când s-a potolit războiul, la întoarcere au trecut și prin Dobrogea, au trecut și prin comuna noastră care purta numele de Alibichioi. Eram sub stăpânirea turcilor, de aici și prima denumire a satului, Alibichioi, numele… care…. Da, era iarnă, pe drum una din femei a născut și, cum e tradiția, 40 de zile lăuza să stea pe loc, au rămas aici 40 de zile. Bărbații trebuia să își caute de lucru, ca să îngrijească pe ceilalți membri ai familiei, făceau lemn și îl duceau la Tulcea pentru fabricarea bărcilor, câștigau. Boierul Ali Bei le-a dat și pământ ca să lucreze aicea și s-au stabilit aicea, și-au făcut căsuțe și n-au mai plecat. Și de aicea, uitați că am ajuns noi trăind din generație în generație”.
Credit foto: Ioana Moldovan
Povestea rușilor lipoveni se clădește în jurul tradiției conservate cu grijă de localnici îndatorați strămoșilor să-și ducă credința mai departe prin limbă, obiceiuri și bucate de sorginte slavă, precum și activități artistice ce îmbrățișează muzica, dansul sau munca meșterilor iconari. În prezent, lipovenii sunt cei mai numeroși dintre minoritățile etnice din Mahmudia. Înainte, satul era împărțit în mahalale în care trăiau și greci, ucrainieni, romi, tătari, turci. Grupuri din ce în ce mai mici, sau deja dispărute, aveau fiecare propria amprentă indentitară, dar au știut întodeauna să trăiască împreună, povestește Călin Ivanov: “Dobrogea e cea mai amestecată cu etnii și ne-am împăcat atât de bine toți”.
Crdit foto: Sorin Vidis
Prin prisma acestor povești se construiește firul narativ al proiectului care prezintă un traseu fascinant de întemeiere și dezvoltare a unor comunități minoritare ce se disting prin unicitatea datinilor. La frontiera dintre trecut și viitor, identitatea acestor comunități își păstrează dăinuirea. Portrete, fragmente din cotidian și peisaje reprezentative fac coținutul unei expoziții itinerante organizate în București și în țară. În temeiul acestor evenimente expoziționale descoperim tradiții asimilate și integrate cu armonie de populația de pe teritoriul românesc.
Un proiect realizat de Elite Art Club UNESCO și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Credit foto: Sorin Vidis
Parteneri: Federația Europeana a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor pentru UNESCO, Biblioteca Naționala a României, Institutul Cultural Roman, Asociația SNK, Asociația comunitatea rușilor lipoveni din România, Muzeul Brăilei Carol I
Credit foto: Sorin Vidis
Pentru a descoperi etapele de evoluție ale proiectului accesează:
https://www.eliteart-gallery.com/11-eterogen/
https://www.facebook.com/EliteArtGallery/
Credit foto: Sorin Vidis
Elite Art Gallery are drept scop promovarea artiștilor plastici contemporani, prin organizarea unor ample proiecte culturale care expun publicului noi forme de exprimare artistică, abordări inovatoare ale artei moderne precum și ale unor valori deja consacrate. Asociația implementează proiecte în domeniul artelor vizuale, muzicii, dar și proiecte educaționale.
