A doua ediție a workshop-ului de arhitectură „Întâlnire la palat” se desfășoară, până la finele aceastei săptămâni, la fosta reședință a familiei de bancheri cu origini grecești Chrissoveloni din comuna gălățeană Ghidigeni. Scopul întâlnirilor organizate de bibliotecarul Mihaela Gudană din Ghidigeni și de fiica acesteia, Irina Gudană, studentă la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București este acela de a populariza existența și istoria palatului, dar și de a contribui la găsirea unei modalități prin care acesta – retrocedat urmașilor familiei Chrissoveloni încă din anul 2002 – să își recapete nu doar frumusețea, ci și utilitatea pentru comunitate.
Prima ediție a workshopului a avut loc în 2015. După un an de pauză, vinerea trecută, pe 25 august, tinerii studenți la arhitectură s-au reîntîlnit în comuna din nordul județului Galați, în cadrul acestui proiect care se bucură de coordonarea arhitecților Cristina Constantin și Cosmin Pavel. Printre invitații workshopului din acest an s-au numărat: managerul Institutului Național de Patrimoniu, Ștefan Bâlici și arhitecții Anca Raluca Majaru și Vlad Sebastian Rusu.
Un palat în toată puterea cuvântului
Despre edificiu, consilierul Direcției Județene de Cultură (DJC) Galați, Marius Mitrof, scrie, în lucrarea sa „Șase locuințe boierești din actualul județ Galați (sec al XIX-lea)”:
„Palatul familiei Chrissoveloni, construit în stil neoclasic francez (…) mai păstrează elemente decorative ce amintesc de originea grecească a comanditarului. Edificiul, compus inițial dintr-un singur corp construit din piatră, cărămidă, lemn și tablă, are o planimetrie rectangulară, dezvoltat pe două nivele(…).
Fațada principală, orientată spre sud, ne dezvăluie ferestre mari, luminoase, grupate două câte două atât la parter, cât și la etaj.
De pe o terasă generoasă, străjuită de un parament din cărămidă cu baluștri, printr-un turn donjon, cu un portic boltit, se poate accede în clădire. Turnul avea la etaj loggia (….).
Pe latura de est, se află o absidă desupra căreia se află o altă terasă la care aveau acces cei ce locuiau la etaj. De pe această terasă se deschidea o priveliște splendidă, pădurea familiei pe lângă care trecea râul Bârlad.
Fațada vestică a clădirii avea o altă intrare monumentală cu arc în plin cintru, aflată într-o absidă pentagonală deasupra căreia se afla o altă terasă. Această intrare dădea, practic, în parcul conacului cu ieșite pe drumul comunal și spre biserica construită de familie.
Pe aceeași fațadă, la parter, se afla o terasă cu coloane cu capiteluri dorice, închisă cu sticlă. De pe această terasă se putea admira cealaltă parte a parcului”. (Șase locuințe boierești din actualul județ Galați, p. 67).
În sala de festivități, podeaua palatului era încălzită. Dealtfel, pentru acel moment și pentru zonă Moldovei în care era construită, clădirea aducea o mulțime de noutăți. Era centrul unui sistem complex pe care familia de bancheri în gândise, la Ghidigeni și care includea și fabrica de băuturi fine pe care o înființaseră, în comună.
Printre invitații de marcă pe care familia Chrissoveloni i-a primit la palatul de la Ghidigeni s-a numărat și Regina Maria. Camera care îi era dedicată soției regelui Ferdinand, în timpul vizitelor, este la etaj, are balcon și vedere spre fostul bazin de înot și spre pădure.
Ultimul care a locuit aici a fost și cel din urmă bancher al familiei, Nicky Chrissoveloni. Din „Monografia comunei Ghidigeni”, semnată de bibliotecarul Mihaela Gudană, am aflat câte ceva despre modul în care acesta o primea, la palat, pe viitoarea sa soție, Maria Georgeta Caterina Lakeman-Economu.
„Era ceva intim, fără festivități sau petreceri mari. Se anunța războiul și, din acest motiv, trăind într-o nesiguranță mare, au hotărât să se căsătorească. (…) A venit înainte de 1937 doar o singură dată. Își amintește cu plăcere de conac, despre care își amintea că „era mobilat și că avea aspect de casă mare”. Este amintit acest an deoarece atunci a ars aproape tot mobilierul (…) După acest eveniment nefericit, vizitele viitoare doameni s-au întețit.” (Monografia comunei Ghidigeni, pag. 108).
De la venirea la putere a comuniștilor și până la plecarea sa în Grecia, Nicky va fi arestat de patru ori. Cea mai lungă ședere în țemniță va dura 306 zile. În cele din urmă, i se va confisca averea, inclusiv banca și palatul, iar la momentul în care părăsea România era convins că niciun membru al familiei sale nu va mai vedea, vreodată, pământurile de la Ghidigeni. În Grecia, a lucrat în continuare în sistemul bancar. Copii cuplului au mers în: Elveția (Elena și Irina), Anglia (Jean) și Franța (Sybille). Acum, moștenitoarele locuiesc în Grecia, iar Jean Chrissoveloni a revenit în România. Toți patru au vizitat comuna Ghidieni și palatul, în anul 2011, invitați la sfințirea unui clopot pe care îl donaseră bisericii din sat.
Dacă în timpul Primului Război Mondial, familia Chrissoveloni transformase palatul în spital de campanie, în anii 70, el a devenit și orfelinat, funcția pe care și-a păstrat-o și în primii ani de după Revoluție.
Templu grecesc de pe malul Bârladului
La mică distanță față de palat, dar dincolo de Bârlad, se află fostul cavoul al familiei, în care – aflăm tot din monografia comunei – au fost înmormântați trei oameni: Nicholas Zani Chrisoveloni, Jean Chrissoveloni (tatăl lui Nicky) și Stryge L. Chrissovloni. Osemintele nu se mai află în criptă, astăzi. Cavoul care arată ca un templu grecesc, susținut de coloane ionice, a rezistat, însă, cu toată că a fost vandalizat, în repetate rânduri.
„Fiind bogat, Jean Chrissoveloni (1881-1926 n.r.) își oferă luxul de a cumpăra și a aduce din Grecia, la conacul de la Ghidigeni, un temple antic făcut din cea mai bună marmură grecească, adusă bucată cu bucată și montată aici. Acest templu este o copie a templului <<Atena Victorioasă>> de pe Acropole“ (Monografia comunei Ghidigeni, p.102).
Palatului i se caută un viitor
Mai multe despre ce s-a întâmplat, până acum, la workshopul de la Ghidigeni ne-a spus Irina Gudană:
“Moștenitorii familiei Chrissoveloni se ocupă, la acest moment, de conservarea și mentenanța palatului. Și pentru că au o gândire deschisă spre nou, iar o soluție imediată nu s-a întrzărit pentru palat, dumnealor au dat curs sugestiei noastre: să ne întâlnim acolo, studenți arhitecți și specialiști recunoscuți în domeniu și să încercăm să găsim diverse soluții. Sigur, abordarea noastră nu este una multidirecțională, nu facem proiecte de management, ci ne axăm pe latura noastră profesională, pe arhitectură”.
Există, deja, mai multe posibile soluții care ar merita explorate, sunt de părere tinerii arhitecți.
„Dacă ar fi să vorbim despre utilitate, probabil că am merge în zona creării unui spațiu care să poată fi folosit pentru agrement. Ideea este să reușești să utilezi clădirea cu tot ceea ce i-ar fi necesar, fără însă a-i știrbi din personalitate și valoarea. Ne gândim că acolo s-ar putea organiza evenimente, întâlniri, chiar petreceri. Nu e o rețetă originală, ci una care s-a mai aplicat, cu succes, în alte cazuri. Apoi, cred că s-ar putea merge și spre pregătirea spațiului pentru conceptul de wellness”, a mai precizat Irina Gudană.
Credit foto: Gabriel Kolbay și Irina Gudană
