Sorin Lucaci este poet și events coordinator la Editura Herald, cu alte cuvinte e unul din acei PR-iști cărora li se datorează vizibilitatea unui eveniment cultural. M-a intrigrat faptul că pot coexista cele două ipostaze în aceeași ființă, așa că l-am luat la întrebări. Ce-am aflat? Citiți interviul!
Campania de promovare a lecturii „Te așteptăm în librărie – Cărți deschise pentru minți deschise” a Editurii Herald a devenit o tradiție deja. De ce în perioada aceasta a anului și de ce în librării?
Începutul lunii august este încă perioada de concedii și cititorii au mai mult timp pentru lectură, iar lunile septembrie, octombrie și noiembrie sunt foarte propice pentru timpul acordat cititului. De ce în librarii? Pentru că ne dorim ca librăriile să redevină spații culturale vii, deschise, spații de comunicare, de interacţiune între carte și cititor, iar librarul să ne poată facilita o altă experienţă în interacţiunea cu universul cărţilor. Cărțile Herald sunt instrumente care îți deschid perspective noi, îți oferă răspunsuri la întrebări esenţiale și te ajută să gândești liber.
Motiv pentru care avem în agenda campaniei mai multe evenimente în librăriile din țară și din Bucureşti pentru colectiile: Parentaj, Mindfulness, Autobiografia, Psihoterapie de cuplu.
Herald are ca public țintă cititori atipici (ca să nu spun „nișați”). Nu cred că pe ei trebuie să-i convingeţi să citească, ci pe ceilalți posibili cititori. Cum ați gândit strategia de promovare, a.î. Să fie și eficientă?
Ne dorim să fidelizăm publicul nostru și, bineînţeles, să atragem cititori noi pe domeniile noastre de referință. Acesta este motivul pentru care în perioada 1 august – 1 noiembrie 2017, timp de 3 luni, Editura Herald îi invită pe toâi iubitorii de carte să intre în librăriile partenere și să descopere cele 30 de cărţi aflate în promoţie, bineînţeles în limita stocului disponibil. Pe lângă cultivarea unei minți deschise, ei se vor bucura și de o reducere de 20% la titlurile selecţionate.
Editura Herald are, mai nou, și colecții dedicate celor mai tineri cititori. Câteva cuvinte despre aceste colecții?
Aș aminti aici două colecţii, deşi sunt valabile oricărei vârste: Colecţia Inţelepciunea inimii cu „Peripeţiile lui Nastratin Hogea”, „Caravana vieţii” – catrenele lui Omar Khayyam, „Oceanul Sufletului” – poemele lui Rumi. De asemenea, și colecţia Autobiografia, cu volumele „Capitole din autobiografia mea” de Mark Twain, „Memoriile” lui W.B.Yeats, „Invențiile mele” – autobiografia lui Nicola Tesla, „Viața mea” – Autobiografia lui Charles Darwin.
Colecţia „Autobiografia” are ceva de oferit pentru toţi cititorii, indiferent de vârstă. Caracterul său dinamic este imprimat de varietatea personalităţilor prezentate și a domeniilor în care s-au remarcat: politică, ştiinţă, filosofie, literatură, psihologie, spiritualitate. Oricine se poate simţi încurajat raportându-se la inovatori ce inspiră prin perseverență și tenacitatea cu care şi-au urmărit ideile, prin caracterul, metodele și scopurile care, la vremea lor, au scandalizat, uimit sau transformat societatea.
După campania „Te așteptăm în librărie – Cărți deschise pentru minți deschise” Editura Herald ne dă întâlnire la Gaudeamus. Noutăți avant la lettre despre ce va fi la târgul de carte sau e prea devreme?
Este puţin prea devreme, dar aș încerca menţionarea câtorva titluri, ca noutăţi editoriale: Mindfulness pentru profesori, Părinții și tehnologia digitală, Autobiografia lui Victor Hugo.
În „viața reală” ești un poet. Cum se împacă visătorul/melancolicul cu pragmaticul din PR?
Câteodată bine, aș spune glumind. În viața de zi cu zi avem nevoie și de puțină melancolie, ne păstrează în zona estetică a vieţii, a sensibilităţii și emoţiei, dar, pe de altă parte, avem nevoie și de pragmatism, de acea ancorare la realitatea imediată.
Titlurile cărților tale de poezie provoacă simțurile. Cum ar fi să recombini ad-hoc scorțișoara (un condiment la care eu țin foarte mult) cu îngerul și peștele de duminică?
Ar ieşi o combinaţie poetică suprarealistă, poate postmodernistă :). Am făcut acest lucru deseori în poemele mele.
Poezia în ultimii ani a început să se vândă bine în România. Sau e doar impresia mea? Care ar fi cele mai bune strategii/metode prin care poetul să poată fi cunoscut cât mai multor cititori?
Te contrazic. Poezia nu se mai vinde bine demult. Se citeşte și se scrie multă poezie pe site-uri literare și pe reţelele de socializare, dar când vine vorba de cumpărat, foarte puțini cititori cumpără cărţi de poezie. Cele mai bune metode de promovare ar fi lecturile publice asezonate cu muzică și postarea poemelor pe reţelele de socializare.
Cum ajunge un poet poet? Ție cum ți s-a întâmplat?
În cazul meu, pur și simplu din întâmplare.
De ce poezie și nu artă, sau muzică?
Probabil că în felul acesta mă exprim și mă dezvălui lumii mai bine, deşi tot timpul mi-am dorit să fac muzică și teatru. Și pentru că tot ai adus vorba despre artă și muzică, în 2016 am scos un audiobook de poeme „Lumea ca un spectacol de pantomimă” împreună cu prietenii Paul Simon Esperando – compozitor, și Afrodita Androne, actriţă la TNB.
Vorbești mult despre cărțile altora, le promovezi în cele mai neașteptate feluri. Cărților tale ce strategii li s-ar potrivi?
Nu am căutat niciodată o strategie pentru cărţile mele, probabil că nu ştiu să mă marketez foarte bine.
Undeva, cândva, în viața fiecăruia există o întâmplare care bate filmul. A ta care este?
Încă o aştept. Sau ca să-l parafrazez pe Nichita, „întâmplarea că sunt”, nu mirarea, ci întâmplarea.
Următoarea întâlnire cu poezia ta va fi ….
Undeva, cândva…sau poate la Gaudeamus.
Sursa foto: arhiva personală Sorin Lucaci
